Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
// Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Din cauza lipsei de interes, ziua de maine se anuleaza.» - [Anonim]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
SITE-URI PRIETENE
»  Editura Boem@
»  Librăria online Boem@
»  Revista literară Boem@
»  A.S.P.R.A.
  Vizitatori:  28582870  
  Useri online:   32  
Revista literara BOEM@
Anunţ: Antologie literară colectivă  
Autor: Zaniciuc Carmen Mariana ( Amena ) - [ ESEU ]
Titlu: A iubi viaţa
Uneori îmi spun iubesc viaţa!
Atunci când mã mai opresc din când în când la o floare, când mai respir aerul proaspãt lãsat de ploaie în mijlocul verii, când vãd în jurul meu minunile cum înfloresc; iubesc îngeraşii când îmi zâmbesc şi gângurã doar ceea ce ei ştiu …
Pânã într-o zi când m-am întrebat dacã asta chiar înseamnã sã iubeşti viaţa. Oare nu ar trebui sã iubesc tot ceea ce e în viaţã, şi bine şi rãu? Oare cum pot sã spun iubesc viaţa când încã mã mai plâng de ceea ce îmi face rãu, de ceea ce sufar şi îmi e greu? Nu ar trebui sã cad în genunchi sã mulţumesc lui Dumnezeu pentru tot ce îmi dã? Nu ar trebui sã înţeleg cã totul e pentru evoluţia mea, cã totul e un dar?
Cum altfel aş putea sã îmi permit sã cred cã voi ajunge într-un rai cand eu iubesc doar jumatate din viaţã?
Da, îmi vei spune, raiul nu e un loc rãu, acolo nu suferim. Dar te-ai gândit cã acolo nu e nimic rãu, dar nici bine? Cã acolo sunt suflete evoluate care au trecut peste bariera rãului şi a binelui, care iubesc tot ceea ce face parte din viaţã?
Trebuie sã iubim viaţa aici pe pãmânt cu tot ce e în ea: şi pe duşmani şi pe prieteni, şi durerea şi bucuria, pe care le desparte doar un semn, minus sau plus. De ce sã negãm minusul? Fãrã el, nu am mai putea fi, nu ar mai exista naştere şi moarte, nici evoluţie, prin urmare nu ar mai fi viaţã. Ne-a fost dãruit minusul şi plusul ca sã avem unde ne manifesta, unde sã ne cunoaştem, sã evoluãm, sã tindem spre zero, spre Dumnezeu. Dar ca sã ajungem acolo, întâi trebuie sã iubim tot ceea ce ne-a fost dat a trai şi apoi sã putem spune: Iubesc Viata! Aşa vom ajunge în raiul nostru interior şi va fi pace în lume. Acceptând totul ca pe o manifestare a vieţii şi neschimbând cursul ei firesc prin neacceptare si orice consecinţã pe care o naşte aceasta. Schimbându-ne pe noi, putem schimba lumea în care trãim.


Nr Comentarii Comentatori
1. Ai dreptate Ruddy. Mulţumesc pentru completare. Amena
2. imi place mesajul tau si iti dau dreptate, cu mici completari.sa iubesti viata nu inseamna doar sa iubesti o floare, sa iubesti ploaia, natura in general...a iubi viata inseamna in primul rand a te iubi pe tine si tot ce te inconjoara, a iubi natura inseamna sa nu arunci tigari, hartii, peturi pe jos, sa nu rupi copacii, sa nu lovesti animalele...sa faci bine aproapelui tau, sa ierti pe cel care-ti greseste, sa-l sustii pe cel care nu are incredere in el, etc. cati din noi oare iubesc viata cu adevarat? ruddy
[ Comentează! ] [ Texte ] [ Autori ] [ HOME ]
«Cenaclul Literar Online»
«Noduri şi Semne»
Revista literară Boem@
EXPOZIŢIE DE CARTE
Paul SPIRESCU, Eu, adica umbra mea, Ed. Andrew, Focsani, 2009
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALURI DE LITERATURĂ
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Contact
Istoria cenaclului
Membrii fondatori
(1983-1989)
ONOMANTIA
Revista literara BOEM@

DONATI
PENTRU CULTURĂ

  Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE     PROZĂ     ESEU     TEATRU     UMOR     DIVERSE     BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@edituraboema.ro              Copyright © 1999, 2002 - ANA & DAN