azi am trecut pe undeva
pe lângã poezie şi nu mi-am dat seama
decât prea târziu dupã ce-am rãmas
cu un sentiment de deja-vu
eram pierdutã în gânduri şi în grabã
sã ajung acolo unde duce nicãieri
sã-mi pierd timpul care trece
fãrã sã mai întrebe dacã
sã te mai aştepte sau nu
sã mã mai aştepte ori
sã ne mai aştepte
înainte sã se suie
în tren
azi am fost hipnotizatã de un iepuraş uriaş
care ne ura un paşte fericit
şi nici mãcar n-am intrat în sãptãmâna patimilor
ca sã mai avem speranţa la înviere
pânã atunci suntem ca doi morţi
deconectaţi unul de celãlalt
dar nu-i o tragedie poţi nici sã nu ştii
cã eşti în moarte clinicã
atunci când visele te mai ţin viu