cãutam oalele bunicii
cu lapte prins şi furam smântâna
care se strângea
apoi fugeam la joacã
de parcã nimic nu s-ar fi
întâmplat
la masã când afla isprava
se uita în oalele de lut
şi pãrând miratã
ne întreba cine a furat
noi ne fãceam cei mai cuminţi
şi spuneam cã nu ştim
chiar dacã încã se mai vedeau
urmele albe ca mustãţile
şi nu ne certa doar spunea
acum n-o sã mai mâncaţi
smântâna cu mãmãliguţã
ci lapte simplu
şi nu ne certa doar lãsa oalele
în acelaşi loc şi
se fãcea cã nu ştie
cã mai târziu
ne vom dori sã ne spunã cineva
vedeţi nu mai minţiţi
cã se vede cã voi aţi mâncat
doar aveţi mustãţi la gurã
cã mai târziu ei nu vor tãcea
cã ne-au iertat greşeala
ci ca sã mergem aşa murdari
sã aibã de cine râde
nimeni nu-ţi va spune
poate doar un pãrinte
poate doar un înger
care îţi vrea binele
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Chiar asa se intampla, cred ca toti care am avut sau avem bunici la tara am facut la felsi cu smantana si cu zaharul si cu celelalte bunatati. Ce amintire poate fi mai frumoasa?
