astãzi m-am gândit
cã dumnezeu
îmi spalã încãlţãmintea
când plouã
şi mai ales când plec
fãrã sã mã mai uit la picioare
şi m-am simţit micã
atât de micã încât
nu mai aveam loc
unde sã roşesc
ca şi cum aş fi fost
o fatã care nu ştia unde
sã-şi punã ochii
în faţa unui bãiat frumos
pentru cã oriunde
ar fi fost greşit
astãzi a plouat puţin
cât sã mai încapã câteva lacrimi
şi câteva gânduri care se rãtãceau
pe strãzi
astãzi mi-am imaginat finalul
în care inima îşi gãseşte iubirea
şi pur şi simplu
se opreşte
acolo
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Foarte frumoasa , mi-a placut! O poezie care emotioneaza!