când aşteptarea trage de timp
şi mai lasã pe faţã
un rid,
un motan
se întreabã,
privind la o fecioarã
aşa,
ca şi cum
ar uita cã nu e prinţ:
de ce ea a vãzut la fel de multe
rãsãrituri,
tot atâtea apusuri
şi totuşi
ochii îi sunt mai tineri?
o pasãre
cu aripile întinse,
gata de zbor
îi rãspunde:
ştii…
pe ea
a iubit-o mai mult.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Nu pe fiecare se cunoaste trecerea timpului la fel. Nu stim de ce depinde, de zestrea genetica, de dragoste care ne-o poarta Dumnezeu, sau...
