Autor:	Zaniciuc Carmen Mariana ( Amena ) - [ POEZIE ]
Titlu:	o poezie pe zi- 08-02-2014

nu lãsa ochii sã se închidã când lacrima uitã sã mai cadã nu lãsa zâmbetul sã te aprindã când inima nu poate sã mai vadã sunt oameni cu fulare de fier care-şi cautã case-n boscheţi şi ultimele lor speranţe mai pier când pâinea lor n-o mai frângeţi întinde mâinile tale rãnite şi lasã cuiele sã te-nsemneze când fostele tale iubite s-au dus departe sã viseze aşteaptã ninsoarea sã-nfrunte poate un fulg se-aşeazã în palme sã uite, sã iubeascã, sã-ncânte în apele-ngheţate şi calme nu-i vreme de dormit ci de luptã cu arme în focul din suflet cu inima scut când e ruptã şi cu amintirea cât sã mai cuget nu-i vreme decât de-omenie şi vreme n-o sã fie fãrã om ne-aşteaptã roboţii o mie ca viaţa în piept s-o purtãm şi dacã-n zile rãmân înţelepţi în ograda urmaşilor noştrii sã rãmânem ca stâlpii tot drepţi şi ei o sã se-ntrebe ca proştii de ce n-au crezut în iubire de ce n-au putut sã viseze când fiarele te scot iar din fire şi vor decât sã-ndepãrteze tot ce-i cald şi ce-i fãrã spin tot ce-i mamã şi ce e tatã sã îţi spunã numai în chin şi nimeni sã nu poatã sã împartã şi vino, mai vino, puţin s-asculţi cum bate în piept pe ritmul şi acordul cel fin cum cântã iubirea în drept se cere verdictul etern şi limba pe care-o mai ştim când zilele-apasã pe stern şi numãrã cât sã mai fim.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Sunt de acord cu domnul Nicu.
2.	Foarte frumoasa si profunda, poezia!	Nicu Constantinescu

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]