Copil cu inima de cioburi
Isi scrie testamentul…
Isi plange dorul de copilarie
Din lacrimi-si plasmuieste jucarie.
Nu mai e timp!nu mai e rai
Cu sfesnice in mana,
Arhanghelii cu fete demonice
Canta-un imn satanic.
Copilul plange!isi construieste cerul
Cu scuturi neputiincioase
Asculta vocea unui dumnezeu surd
Isi scuipa ura pentru un univers prea crud
Prea plin de ura si revolta,
Isi scrie plansul pe o bolta
Prea goala,prea vida….
Picteaza-n sange-un bust de piatra
Iar ura si-o extinde,si-o contracta.
Intr-un delir perpetuu
Isi scrie-n versuri testamentul.
Nu mai e timp!doua minute…
Pan’ce artistul o sa asculte
O incantatie de trezire a mortii.
Din testament atat a mai ramas
Un urlet de durere,un glas,
De copil sugrumat…
Ideile sunt spanzurate in vechiul pergament
Prea trist ,prea plans….
Nu mai e timp deloc!
Copilu-atarna spanzurat
de-un punct in vid suspendat.
Demonii ii smulg avid
Bucatile de carne biciuite de atata ura.