Autor:	Victor Cilinca ( vici ) - [ TEATRU ]
Titlu:	BUN DE LEGAT

Motto: "In tara orbilor, chioru-i împarat." BUN DE LEGAT sau Deschis pe dinauntru - farsa într-un act - PERSONAJE * NIC: fost ziarist, "internat" înainte de '89 * AURELA: sotia pre-revolutionara a lui NIC * GHERUTA: asistent medical, fost candidat la Medicina si Senat * MALAC: un întârziat, pe post de asistent medical * "CICA" (LUCICA) PARAPET: ziarista la "Suplimentul de noapte" * DOM' DIRECTOR: directorul spitalului de nebuni si al viitorului hotel pentru straini * GENERALUL G¢T: un ghipsat, caruia i s-a recomandat sa se lase de tigarete... * COLTOSU: agent secret de limba româna * MUSTATA: adjunctul celui de mai sus * ALAMITU: soferul lor * VAS¢LI: agentul unei puteri straine * NIZNAI: subalternul celui de mai sus * BIG SAM: agentul altei puteri straine * LITLE SAMMY: subalternul dumnealui * UN PARASUTIST AMERICAN PUTIN INT¢RZIAT * VOCI FELURITE (PREDESCU, LINGUSETU, NEBUNI, FANTOMA TOVARASULUI PETRICA etc.) Decor unic: o masa, doua scaune, un cos de gunoi, doua usi una lânga alta.Sau... "dupa gust". Locul întâmplarii: un balamuc fictiv SCENA 1: Nic, singur. Nic sta turceste pe podea, între scaune. Are în fata o frapiera din care scoate câte un telefon mobil pentru fiecare apel pe care îl face. De fiecare data ia si un ziar in mâna, împaturit la pagina "respectiva". NIC: - Buna ziua. La dumneavoastra e seara acum? Un moment! (scoate capul pe una din usi) Malac, cât e ceasul? VOCEA LUI MALAC: - E-e s-s-sase. Da' de ce nu-ti iei ceas? De ce nu-ti iei ceas?! NIC: - Dar cât de sase e? Sase seara sau sase dimineata? VOCEA LUI MALAC: - Ce, ce, ce mai conteaza pentru tine?! S-s-sase si - si - s-atât! NIC (îl imita): - Nu-nu-nu te enerva. Eu ti-am vorbit frumos! VOCEA LUI MALAC: - P-p-pentru ca esti viclean! F-f-frumos îi s-sa ma scoli din-din- din s-s-somn?! NIC (se întoarce la telefon): - BUNA SEARA! Siu, acum e seara! Pardon, se poate: nu stiu cum e afara, n-am mai iesit de mult. Nu, nu sunt bolnav. Nici... Doamne- fereste! Sigur, sunt un om cinstit. Nu scrie în anunt ca aveti nevoie de oameni cinstiti? Nici nu mai sperati? Bine, deci ma angajati? Cum "s-a ocupat între timp"?! In timp ce vorbeam?! Na, c-a închis! (schimba telefonul). Acum stiu! (la telefon) Ziarul "Crima si - uneori - pedeapsa"? Ma bucur. Nu, n-am de ce, dar asa se spune din politete: "ma bucur". Buna dimineata! E cam târziu pentru dimineata? Nu, n-am umblat noaptea prin baruri! Da, am citit anuntul. Sa-mi turui autobiografia? Nu, n-am cazier. De ce, "pacat"? Am, domnule, destula experienta si asa! Daca am nervii tari? (se duce în vârful picioarelor la cealalta usa si bate încet) Domnu' doctor! Domnu'! (îsi pierde rabdarea) Gheruta, asistent nenorocit, nu-ti mai dau tigari, nu-ti mai dau cafea, nu-ti mai dau... VOCEA LUI GHERUTA: - A, înca nu te-ai mutat de la noi? Auzisem un zvon, ca te-ai fi lasat la vatra si ne-ai lasat în pace. Din partea mea, du-te domnule... sanatos! NIC: - Sunt mai sanatos ca voi. Auzi, spune-mi cinstit: cum ti se pare, am nervii tari sau moi? VOCEA LUI GHERUTA: - Tari. Foarte tari, pentru ca-i slabesti din zi în zi pe ai nostri! Inca un pic si fac o crima si ma aduc si pe mine aici unde de fapt sunt. Dar ca cadru medical! Auzi? Te-am rugat în genunchi sa ne vorbesti încet. NIC (urla): - Mersi, DOCTORE! (încet, la telefonul pe care-l acoperise cu palma) Mai sunteti aici? Am nervii antrenati. Dar de ce întrebati, doar nu angajati agenti secreti. Daca am descris accidente? Am încercat sa fac o compunere despre alegerile din... Serios! Daca am calcat într-o morga? Sigur, de-acolo vin! Na, c-a închis si asta! Trebuia sa-i explic ca-mi developez filmele în morga cea veche... (ia alt felefon din set) Sunteti ziarul "Zvonul liber"? Sigur ca va citesc, sunteti buni! (catre sine) Habar n-am cum arata ziarul, dar asa se spune, nu? Sunteti primii la care sun! Deci faceti angajari. Cum ce profesie am? Ziarist! Nu, deocamdata nu lucrez, m-am retras... Ce sunt acum? Momentan, nimic, dar... Ce-am fost înainte? Inainte de ce? A, INAINTE? Fost ziarist. Nu, nu cu Fane Ghoorghiu, ca aveam origine incerta. Am facut Filosofia si m-am angajat. Daca eram incomod? Sigur ca eram incomod! Macar pentru nevasta-mea. Cum "nu va trebuie incomozi"?! Ma, voi nu angajati profesionisti? Pai cu cine faceti ziarul? Cum adica, "ziarele se fac singure"?! (închide, schimba) Alo, buna ziua. "Mica Românie"? Pentru micutul anunt din ziar. Da, stiu engleza. Da, stiu si franceza. De ce sa nu trebuiasca? Ma rog... (închide, schimba) "Predicatul zilei"? Buna ziua! N-am masina proprie. N-am domiciliu în centru. Pai, daca aveam, ma mai angajam la voi? Ma duceam la "Scâteia"! A, da, zici ca "Scânteia" nu mai apare. Dar "România libera"? Nu glumesc domnule, chiar nu stiu! Sunt rupt. De realitate. De zece ani nu vreau sa mai stiu nimic. Am avut la revolutie o tentativa dar nu vreau o strada micuta cu numele meu! Prefer sa scriu orice chestie draguta, numai sa nu traga nimeni în nimeni! Trebuie sa lucrez undeva, pentru ca nu pot sa mai stau aici! Ei, "aici", ce sa mai intram în amanunte? Imi trebuie slujba! Cum pe ce lume sunt?! Na, ca a închis si asta! Nu gasesc nicaieri de lucru... (se aud batai într-o usa) Intra, la noi E DESCHIS PE DINAUNTRU! SCENA 2: Nic, Aurela. Aurela intra în tromba. Nic sta pe spate si o face pe mortul. AURELA: - Daca vrei sa ma omori, fa-o repede si-apoi lasa-ma sa plec! Viata mea e în cu totul alta parte! NIC: - Mi s-a spus ca nu te-ai casatorit. (merge la o usa) Malac, mai spune-mi o data cât e ceasul. VOCEA LUI MALAC: - V-v-vreo s-s-sase. V-v-vreo s-sase. L-lasa-ma sa-sa-sa d-dorm! NIC: - Tot sase era si acum o ora! VOCEA LUI MALAC: - B-biiine, a-atunci e v-vreo s-sapte, e, e b-bine?! N-nu înteleg, n-nu înteleg, n-nu înteleg ce te mai intereseaza! NIC (Aurelei): - Atunci, BUNA-SEARA. Iti multumesc ca ai venit pâna aici la, vorba aia, balamuc! (îi trage. scurt, o palma) Asta-i pentru divort. Gata, te-am iertat. Mergem acasa? AURELA: - NU. Pentru mine devenisesi o fantoma aproape frumoasa, care nu ma deranja. De ce vrei sa-mi strici DIN NOU viata? NIC: - Tu mi-ai stricat-o pe-a mea! Stricato! Sigur îl iubeai deja pe nenorocitul meu de director, când m-au scos din viata! (inchizitorial) Mai esti cu el? (ea face semn din cap ca NU) Proasto! Macar aveau toate un sens! AURELA: - Ce mai vrei? Sunt divortata, toata lumea stie c-ai murit, poate îmi dau si pensie de urmasa de erou. De ce vrei AFARA? NIC: - Iti jur ca nu vreau sa plec, dar ma externeaza! Am aflat ca aduc pe cineva, un personaj important... care a facut-o pe nebunu' cât a avut spate si acuma vrea sa se ascunda aici, la nebuni. Iar pentru mine nu mai e loc! AURELA: - Minti! Pur si simplu vrei AFARA ca sa-mi strici mie viata! Sau ai trancanit ceva, cum ai obiceiul, ai criticat si aici regimul... pe doctori... ai facut tu ceva reprobabil! Altfel, nu-mi explic... NIC: - Ba am stat în banca mea. Aici nu mai stie nimeni pentru ce am fost internat, lucrurile astea se uita. Mi-am suportat soarta cu stoicism! AURELA: - Ce stoicism? Care stoicism?! Inainte de revolutie sopteau cu totii pe la colturi ca esti tradator de patrie si c-ai avut noroc ca te-au scos nebun. Acum, domnului nu-i mai convine nici aici! Vrei sa stii adevarul? Vorbesc des cu prietenii despre tine: cu totii sunt de acord ca AI FOST CU ADEVARAT NEBUN! Altfel, n-ai fi facut ce-ai facut! Numai un nebun se pune-asa, de-a-n boualea, cu Puterea! Si aia era Putere, nu cascaval umplut! Cum ai putut sa faci LUCRUL ALA?! NIC: - Pai, ce-am facut? AURELA: - Reportaju' ala! NIC: - Nu era un reportaj, era mai mult o discutie... AURELA: - O vulpe batrâna ca tine trebuia sa se prinda ca un personaj ca Matulea nu fura singur, ca avea protectie înalta. NIC: - Tot îl da în gât cineva într-o buna zi! AURELA: - Si ala n-ai fi tu?... NIC: - Nu, eu nu mai lucrez... Acum citesc ziarele, nu le fac! Si ma distrez bine. Unele articole sunt de-a dreptul splendide: comenteaza fenomenul românesc din inte- rior ca si cum l-ar vedea din Cosmos. Unele ziare citeaza chiar din presa straina, explicându-ne ce se petrece în strada! AURELA: - Ca tu ai fi perfect! NIC: - Sa stii: chiar sub cenzura, eu n-am dat niciodata informatii gresite sau falsificate! AURELA: - Si, normal, ai ajuns aici! Da' ia stai: cum ramâne cu lucrarile agricole din primavara lui '84? Când, dupa ce-am citit articolul tau, am constatat ca depasisem, la hectarele judetului, granitele Pactului de la Varsovia? Când l-a felicitat chiar Ceausescu în persoana pe primarul din Besteleni pentru productia comunei, mai mare decât pe toata Moldova la un loc? NIC: - A fost o nenorocita de gresala de tipar, însusita imediat de "organe", pentru ca dadea bine. Si nu mi-au publicat erata! AURELA: - Suferi, MAESTRE, de o adânca manie a persecutiilor! Si pentru casnicia noastra ratata, tot altcineva a fost de vina? NIC: - O, o, o! Lasa tonul asta melodramatic! Nu ies dintr-un spital de nebuni ca sa ma îmbolnavesc de nervi cu tine! Iti amintesti? Nu eu am divortat! AURELA: - Nici eu n-am divortat. Am fost SILUITA sa depun cererea pe 25 iar divortul se pronuntase pe 22! NIC: - "Din motive politice", tâmpito! Nu, nu te mai ascult! Nu te mai ascult! Nu te mai ascult! Trebuia sa te opui, daca ma iubeai! AURELA: - Nu puteam iubi o grenada care dormea în patul meu iar inelul ei era pe la Partid sau pe la Securitate! NIC: - Iti sunt recunoscator ca nu ai explodat cu mine. Bine, facem pace! AURELA: - Iaaar?! NIC: - O cafea neagra. O camasa alba. Muzica. Noi doi în pat. Iti amintesti?... AURELA (obosita): - Stii ce-a ajuns Matulea, "Printul cârnatilor", dupa revolutie? NIC: - Care revolutie? Aia din '48? AURELA: - Acum, esti josnic si cinic! Am sa fiu si eu o cinica si n-am sa-ti spun ce-a ajuns. NIC: - Deputat? AURELA: - Nu, senator! Si, în plus, viitorul meu sot! NIC: - Aurela! Uita ce ti-am spus! Cafea alba, camasa neagra, bla-bla-bla! Am sa ramân cu orice pret aici, aici, aici, într-o lume cinstita! Pentru ca nebunii cred cu adevarat în lucrurile pe care le fac! Aici, fara senator, fara tine! Multumesc oricum pentru vizita... Hai sa te conduc! (ies amândoi, Nic se întoarce si lasa doua din telefoanele mobile pe masa) SCENA 3: Gheruta, Malac. Cei doi intra pe usi diferite si se aseaza la masa. Sunt îmbracati în halate albe. Se aude un urlet ca din jungla. Cei doi tresar vizibil. Se pipaie fiecare, rasufla usurati când îsi gasesc telemobilele pe masa si le baga în buzunare. Apoi, revin la treburile lor: Malac face taieturi din ziare si apoi le mototoleste si le arunca la cos iar Gheruta frunzareste dosare si din când în când extrage din dosar câte o foaie - alba! - pe care o priveste cu atentie "în soare". MALAC (uitându-se cu atentie la o taietura din ziar): - Pe ce c-o sa-l z-z-z-zboare? (brusc, coleric) Sa-l zboare! Sa-l dea afara! Afarrra!!! Sa-sa-sa se duca la m-m-mamica lui acasa sa z-z-z-biere! Nu în spital! Nu în spital! Nu în spital! GHERUTA (distrat): - Ce... urlete? A, urlete... Urletele... Aici toti urla, draga. Doar e spital. La spital se urla. Doar n-o sa se bucure: n-ar fi politicos fata de medic, care nu-i asa, trebuie sa vada un interes- ceva din partea bolnavului... MALAC: - Da', dar asta urla p-prea tare! Si-si-si urla m-mereu când do-dorm! Ar t-t-trebui sa-i punem calus între anumite ore. Ce, ce, când lucra la ziar sau unde-o fi lucrat INAINTE, l-l-lucra t-toata ziua? Acum, ca-i cica "democratie" si l-l-la ne-nebuni, îi lasa sa urle pe toti, fara deosebire de p-p-p-pregatire p-p- politica sau nationalitate. Macar, înainte de re-revolutie aveau voie sa urle numai nebunii fosti i-ilegalisti. GHERUTA: - Dar nu aveau voie sa urle nimic despre Partid! MALAC: - P-p-puteau domnule sa urle macar despre ca-ca-ca-capitalism. Si, u-u-u-uite: înca mai u-urla - a venit ca-ca-pitalismul, rostogol, rostogol, rostogol, peste ei. Si nici dusuri reci nu ne lasa, nu ne lasa sa le facem! Nici d-dusuri nu ne lasa! GHERUTA: - Apa costa si avem datorii mari la societatea de apa! "Dusuri reci numai la bolnavii care platesc ches!" MALAC: - Ce bine, ce bine, ce bine ne simteam pe vremuri, când ne lasau sa le facem d-d-dusuri reci! Ce bine! Ce, ce bine! GHERUTA: - Esti emotiv. Ti-am zis sa nu te uiti. Daca te uiti zi de zi la ei, te identifici cu ei. Pricepi cuvântul "identifici"? (Malac da din cap ca "da" si sopteste: "Nu") Arata-mi si mie, câti dintre cei care lucreaza cu nevrotici nu devin si ei, în timp, nevrotici-sadea? MALAC (sincer): - N-nu, nu, nu stiu exact. GHERUTA (exact): - Iti spun eu: multi! Uite, de exemplu, TU! MALAC: - De ce, "de exemplu tu"? D-de ce, "de exemplu tu"?! De ce nu, "de exemplu tu"?! GHERUTA: - Pentru ca, "de exemplu", eu nu urlu. Vorbesc în soapta, calm. MALAC (racnind): - Nici eu nu urlu, nici eu, eu nu urlu! S-s-soptesc mai t-tare, mai tare, atât! Acum, "de exemplu", a urlat Nic. Cred, cred ca t-tipa, tipa de-a a fost la el, tipa i-a zis ceva u-urât. Nici ma-ma-macar, nici macar nu stia cât e ceasu'... GHERUTA: - O sa-si ia ceas când o sa-l dea afara Dom Director. Dupa ce ca e complet sanatos, ne înnebuneste pe noi! Pe tine, nu... MALAC: - Pe m-mine, sigur, n-are, n-aaare cum... GHERUTA: - Pentru ca tu esti deja... Tu când urli, n-ai motiv. MALAC: - N-nu, nu urlu - când urlu! - f-f-f-fara motiv! GHERUTA: - Ba urli fara motiv. Pe când Nic - parca ti-am spus, o sa-l dea D.D. afara - urla pentru ca face, cica, yoga. Nu-i ajunge ca sta ca un pasa în cea mai mare rezerva, nu-i ajunge ca Dom Director i-a repartizat morga veche, ca sa-si faca acolo studio foto, pe când mie nu mi-a dat nici macar un dulap amarât unde sa-mi tin dosarele personale... MALAC: - P-p-pentru ca nu vrei sa-i arati lui D.D. d-d-dosarul lui! Lui de ce nu-i arati d-d-dosarul, de ce nu i-l arati? E di-director, are d-d-dreptu'! GHERUTA (bate cu palma dosarul gol pe care îl rasfoieste): - Asta-i dosarul lui! E "curat". Dar nu ma crede. Vrea "sa vada"! Ce sa vezi daca nu e de vazut? MALAC: - Si alelalte do-do-dosare? Ale c-cui sunt, ale cui sunt? Ale l-lui d-domnul Ics, ale l-lui d-doamnei Igrec, al meu... GHERUTA: - Nu-nu-nu! Al tau nu! Sunt ale bolnavilor înregistrati! Fiecare vine cu dosarul lui, pleaca cu dosarul lui. Nu pot sa arat dosarele, ca sa nu fim santajati în masa. (suna telefonul) Da, saru'-mâna. Nu, nu, nu ne-ati deranjat. O clipa. (întinde receptorul lui Malac) MALAC (asculta, acoperind cu palma receptorul): - Daa, da' cu t-tine vrea! GHERUTA (soapta): - Stiu. Dar POATE nu sunt aici... Intreab-o exact ce vrea de la mine! MALAC (la telefon): - N-nuu cred, nuu cred ca-i aicia, lânga m-mine. Da' ce exact v-vreti de la el? Da, e p-putin plecat - e putin plecat - e putin plecat! (catre Gheruta) Cica poti s-o ajuti sa gaseasca un bolnav. (la telefon) Nic? F-f-fotoreporter? (catre Gheruta) E o f-f-femeie. Sau o don'soara. Vorbeste mieros. GHERUTA: - Poate fi periculos. Ce vrea asa mieros de la mine? MALAC: -Intreaba iar d-de Nic. (Gheruta îi face semn sa o expedieze) Aici nu e nimeni f-fotograf, p-profesor sau m-ministru, d-d-doamna! (catre Gheruta) E d-d-don'soara! (la telefon) ! Nu avem fotografi, încer-cati la S-s-s-tarea Ci-civila! GHERUTA: - Ha, i-ai spus-o! Nu credeam ca ai sa gasesti singur cuvintele! MALAC (modest): - P-pai tot asa mi-ai spus si ieri s-sa spun. Tot don'soara aista era si tot de Nic întreba. GHERUTA: - A, uitasem. MALAC(iarasi la telefon): - N-ne scuzati, da'- da' nu a-avem ce v-vreti dumneavoastra! (catre Gheruta) Ci-cica, de unde s-stiu io ce-ce vrea ea? Ce-ce v-vrea sa s-s-spuna? (la telefon) N-n-n-auzi ca-ca nu posedam f-f-fotografi, doamna? Don'soara?! N-n-n-auzi co-coana ca n-n-n-avem-nu avem-nu avem?! (trânteste telefonul) GHERUTA: - Hm... tot ziarista de ieri! MALAC: - Zicea ca-ca "s-stie ea", ca-ca stie "din s-sursure f-f-foarte s-sigure", ca avem pe unu' DE-AL LOR internat! E una, o c-cheama, o cheama... (se repede la cosul de gunoi, cauta printre hârtiiile mototolite, gaseste) Da, Lu... Luci-ca P... Par... Parapet. De la... "Sup... Suplimentul de n-noapte", "z-z-z-ziar independent din toate par-partile". GHERUTA (gânditor): - Poate ca ni-l ia pe nebun... Si asa Dom Director nu prea se grabeste sa-l dea afara, desi oferta clientilor e mare... Oricum, daca nu era Conventia de la Geneva, Sueta de la Helsinki, Conversatia de la Yalta, Promisiunea de la Erevan, Aranjamentul de la Pantelimon Mounthain si Contractul de Inchiriere pentru studioul foto din morga, de mult îl zbura afara! MALAC: - I-i-eu mi-am pierdut s-s-speranta! Dorm, p-preventiv, în autobuz, c-ca asta ma, ma scoala aici! Si nici ma-macar Dom Director nu m-ma l-lasa sa-sa-sa-i fac s-s-s-ssocuri! GHERUTA: - Esti tâmpit? A, esti! Paaai, daca scapa, nu ne aranjaza el?! MALAC: - Paaai c-cum sa ne "a-aranjeze"? N-nu s-s-ssuntem d-destul de a-aranjati? GHERUTA: - Adica o sa ne faca buba la nas, o sa scrie de noi în gazete, o sa ne toarne la Parchet (Malac se uita, nedumerit, pe jos), o sa se plânga dusmanos pe la Presedintie... MALAC: - Ei, v-v-vax! GHERUTA: - Ei, vax, da' si Presedintia o sa se plânga dupa aia mai jos, si tin'te controale! Si atunci, adio somn dimineata, la prânz si dupa-masa, adio plecat cu sacosa full cu masa bolnavilor, adio spagute de la familiile care mai vor sa-i tinem, adio cadouase substantiale de la mostenitorii pe care-i mintim ca aplicam regimul de exterminare... MALAC: - D-de ce-ce s-s-sa ne f-faca buba? D-de ce s-sa ne f-faca buba? Nu ne-am p-purtat cu el ca cu un s-simplu cetatean? GHERUTA: - Poate voia, din consideratie, sa-l tratam de nebun. Da' parca ca când a venit el aici, i-a stat misto sa se dea nebun la autoritatile de trista amintire? MALAC: - I-i-a v-venit! P-pai, d-daca vrea, îl bag, îl bag, îl bag i-imediat la dusuri. Mie-mi place, mie-m-m-mi place sa le f-f-fac dusuri! GHERUTA: - Trebuie sa aflam ce intentie are. Poate acum, în tranzitie, prefera sa fie în continuare nebun. Asa e toata societatea: la patru ani, ce a fost "bun", devine automat "ne-bun". Si viceversa. Adica, "invers"! Vrei sa spui ca sunt sanatosi aia care ne conduc "caruta" tarii? As! Iar noi, simplii cetateni, ca la nebuni! Nu mai stim nici cine suntem, nici din ce maimuta ne tragem: pe haiduci i-au facut acuma gangsteri, despre voievozi învata plozii la Istorie facultativ, la "lecturi usoare"... Sau îi scoate din carte. MALAC: - P-pai eu i-am învatat l-la generala în în-întregime! La liceu n-nu mai s-stiu, c-ca n-n-nu l-am f-f-f-facut! (amintiri placute:) N-numai trei luam la istorie! E-eram alesul... Biiine le face bos-s-s-orogilor a-aia de v-voievozi, ca-ca-i s-scoate din c-carti! C-c-ca s-s-s-au f-f-facut de cap, au chi-chi-chinuit co-copiii cu a-anii lor de b-b-batalie, s-sute de ani n-ne-au chi-chi-chinuit! D-da'... de ce, de ce zi-ziceai c-c-ca-i s-scoate din c-carti? GHERUTA: - D'aia: ei nu stiau, saracii, ca-i trag razboaie de aparare tocmai cu stramosii lu' NATO! MALAC: - A-ha, ma-ma as-teptam! Am în salonul d-doi, d-doi.... n-nu, un V-vlad Tepes ba-batrân. D-d-daca zici ca-i s-scos din ma-manual, am s-s-sa cer aprobare la Dom Director sa-l a-aruncam dra-a-cului în re-rezerva din p-pod, unde tineam po-porumbeii! Si-si sa-l ducem în p-pod si pe domnu' Nic, cât o m-mai s-s-sta, ca s-sa ne ne m-mai deranjeze cu ga-ga-gagicile lui! Daca tot nu v-vrea sa p-p-plece s-singur de bu-bunavoie în na-natura! GHERUTA: - Cum sa plece? Prefera sa stea aici si sa se urle la noi! Pentru ca-i e frica AFARA! Afara e jungla, e nebunia lumii, aici e rezervatia, e linistea! Si nici nu cred ca mai stie sa scrie, ca s-a zis cu linguselile de partid dinainte, acu' trebuie sa scrii de violuri cinstite, de coruptia zilei... Acu', trebuie sa scrii bine, adica..."rau" ! MALAC: - Las' ca a-asta scria r-rau si-nainte! Nu era-n-n-ntreg la ta-ta-tartacuta, îsi ba-baga nasu', îsi ba-baga nasu'! Cred ca a f-f-fost un e-erou al p-p-presei si acum u-u-u-urla de tristete - da' sa u-u-u-urle, sa u-u-u-urle la m-mamicuta lui! GHERUTA: - Ba urla de yoga: cica asa îsi descatuseaza energiile încatusate în fibre - fibra mamii lui! MALAC: - A, yo-yo-yoga? Eu am un vecin, eu am un vecin, un m-mos care alearga în f-f-fiece zi în p-p-parc, în chi-chiloti. Când s-s-s-se o-o-ho-preste, m-miauna si se zburles-s-ste, de zici ca-i m-motan! O sa-l aduca p-precis la noi! GHERUTA: - Ba e o practica, o gimnastica chinezeasca, sa te crezi adica animal... MALAC: - A! A-a-animalul! Da' n-nu cred: p-practica chinez-z-z-zeasca e sa ai o-o-o-ochii o-o-oblici! S-si chinezii s-stau f-f-frumusel în val-ize si cel p-p-putin te lasa sa dormi, te lasa sa dormi! N-nic nu ma lasa sa dorm! GHERUTA (îl tachineaza pe prost): - Da' ce, tu vii la servici numai ca sa dormi? Fii multumit ca chiar te-au angajat aici, chiar daca nu te lasa sa dormi la program. Cu toate urletele lui Nic, e destul de linistit: ai vazut ce nasol a fost în productie?! Taci si-nghite: nu poti sa-l legi pe Nic si nici sa-i pui calus, pentru ca altfel n-o sa se simta ca la hotel, cum vrea Dom Director. Si astfel s-a dus dracului experimentul! MALAC: - T-tu chiar crezi, tu chiar crezi ca-i o ex, o ex, o experienta pe a-a-astia? Ca Dom Director v-vrea sa-i v-vindece cu... c-c-cum se zice?... GHERUTA: - "Conditii normale de viata"... MALAC: - ... c-ca c-crezându-se ca-ca-cazati la ho, la ho, la hotel, f-f-fara dusuri-dusuri, f-fara socuri-socuri! A-aiurea p-program PHARE, ît-t-t-ti s-spun io: Dom Director vrea sa se p-p- privatizeze! M-mai întâi t-t-transforma s-spitalu-n ho-ho-hotel p-pentru bolnavi, pe b-banii nu stiu c-carei fundaturi... GHERUTA: - ... "fundatii"... MALAC: ... Ihî. A-a-p-poi p-papa toti b-banii dând n-ne-b-bunii a-afara si schimb-bând complet ba-ba-balamucul în ho-ho-hotel pentru s-s-straini. T-tot au p-p-pretentii astia, s-strainii, sa aiba du-du-dusuri! GHERUTA: - Da, numai ca dusuri calde, nu reci! Ma rog, totul e posibil, m-am gândit si eu. De când ni s-au taiat fondurile pentru cantina, oricum bolnavii sunt mai mult plecati teleleu toata ziua prin oras. Abia daca se mai întorc sa doarma! MALAC: - Au umplut orasu', au umplut orasu'! N-nu p-poti s-sa ai un p-pic de intim-m-mitate, ca te si iz-z-zbesti de unu' de-al n-nostru! (numara pe degete) P-pantelimon "Vidocq", de la salonul trei, o f-face p-pe p-politaiul cinstit - sa stii ca c-chiar se f-fereste de s-s-st!, spaga si bate infractoru' f-f-fara f-frica. N-nu p-prea are di-directie, s-saracu', nu n-nimereste întotdeauna pe cine t-trebuie, da' dreptate f-face! O-o-o d-data a b-batut o b-baba, c-care n-n-n-a f-fost vigilenta si i-a s- saltat u-u-u!... unu' p-portofelu' c-cu p-pensia... G-ghita amendeaza în d-draci: stii ce l-legalist e, da întotdeauna chichi... chi-tante de m-m-mâna! GHERUTA: - Cât a mai adunat? MALAC (se uita în sertarul mesei): - D-destul. V-vasilescu f-face p-politica... GHERUTA: - Care Vasilescu? Zi-l pe numele de "vedeta"! MALAC: - "G-g-gheorghiu-B-bej"! A tinut ieri un m-miting în centru. A strâns opt s-s-sute de semnaturi! Si m-mi le-a adus, normal, mie, pentru ca când oi candida... GHERUTA: - Stiu, mitingul a fost autorizat. L-a autorizat Vidocq, pe loc. Era normal, e si el de-al nostru, nu?! Ce placuta e viata la balamuc! Cred ca Dom Director greseste: cine spune ca bolnavul e mai putin nervos într-un hotel românesc decât într-un balamuc clasic, linistit? Eu unul, nu ma simt bine la hotel. La hotel platesti, mai dai si bacsis - aici e pe gratis... MALAC: - P-pentru tine! Bolnavii nu d-dau ba-bacsis? Cei cu-cu, cuminti, nu ne-ne-nebunii. Da' t-tu te simti bine aici p-pentru ca esti par-parpanoic sau schi-schi-schizofelnic - -c-ceva de genu' asta! Am cunoscut prea multi di-di-di-dilii în libertate, ca-ca sa nu te recunosc din p-prima. U-u-uite, nea Anghelescu, care se d-da drept T-traian si-si-si De-de-de-cebal - d-dubla p-personalitate, sau cu doua f-f-fete, n-nu mai stiu cum se s-s-s-spune. Omu' a venit când a fu-fu-fu-d-disparut m-milionul ala de dolari din min-min-minister. Daca-l întrebi, îti zice singur ca-i n-n-nebun. P-pentru ca-i convine! Ce n-nebun adevarat recunoaste ca-i n-n-n-nebun? U-uite, daca vine Dom' General aici... GHERUTA: - Taci! Stii ca n-avem voie sa vorbim de Dom General! Vrei sa ne taie Dom Director din micul salar?! Nu vrei! Auzi, cica Dom General i-a dat lui Dom Director (la ureachea lui Malac dar, cum acesta e cam surd, îi repeta, tipând, în ureche), cica i-a dat lui Dom Director trei sute de parai ca sa-l interneze LA TIMP! MALAC (neaga vehement din cap): - N-nu se p-preteaza Dom Director. Asta-i t-treaba de cel putin o m-m-mie de parai! GHERUTA: - St! Un zgomot bizar! Sa nu fie cumva fantoma lu' Petrica! L-am vazut as-noapte. Se plimba nemultumit pe ziduri, saracu' - nu-i mai place la noi de când a început reforma de privatizare a lui Dom Director... SCENA 4: Aceeasi, Dom Director, care intra cu o servieta-diplomat în mâna D.D.: - Ce-i aici, sedinta de partid?! MALAC: - Nuu, D-dom Director, n-nuu, D-dom' D-d-director, nu-i s-s-s-sedinta! C-cine f-f-face politica? Vorbeam si n-noi, as-s-sa, de pr-pr-privatizare... (Gheruta îi trage un cot dureros, Malac icneste scurt) D.D. (banuitor): - Ce... privatizare? GHERUTA: - As, ce privatizare?! MALAC: - Daa, v-v-v-vorbeam în gen-în gen- în general... (Gheruta îi mai trage un cot dureros) D.D. (si mai banuitor): - Ceee... GENERAL?! MALAC (cocârjat de durere): - Ghe-gheruta ma b-bate, Gheruta ma b-bate! D-dom Di-director, Gheruta ma f-face "schi-schi-schizolernic"! GHERUTA (îl imita pe Malac): - D-dom D-director, Ma-ma-malac se u-uita la nebune când f-f-fac dus rece! D.D.: - Hai, us! Afara din birou! Cei doi ies. D.D. se aseaza la masa, scoate din servieta, ca pe o bomba, un interfon detasat si, fara sa-l branseze, apasa pe un buton. Isi drege glasul. D.D.: - Da, acum poti s-o poftesti. (în viteza, scoate din geanta un pulverizator si "se da" pe haine, sub brat, dupa ureche, ca femeile si... în cerul gurii) SCENA 5: D.D., Cica CICA: - Buna ziua. Domnul director?... D.D.: - Da. Da' poti sa-mi spui fara teama "Nelu"... Luati loc. CICA (rece): - Bine, domnule director Melu. Sa ma prezint: sunt Lucica Parapet, de la "Suplimentul de noapte". Puteti sa-mi spuneti simplu, "Cica". D.D.: - Merci. CICA: - Asa cum v-am spus si la telefon, ziarul nostru vrea sa cunoasca amanunte suplimentare despre cum mai traiesc psihic bolnavii în România de azi, ca de mâine... Ca sa ma exprim asa, cum o mai duc nebunii, domnu' director? D.D.: - Va referiti la alesii locali, la unii ministri sau la...? (arata în sus) Glumeam, ati bagat de seama. La noi e relaxant, vesel - spuneti-mi simplu, "Nelu"! CICA: - Bine, Nelu. (scoate fulgerator un aparat de fotografiat din geanta si-l fotografiaza pe director) Interviul trebuie sa apara cu poza, nu? S-o luam acum oficial... D.D.: - Bine, atunci spuneti-mi simplu, Papadopoulosacke - asa ma cheama. Ma bucur ca ati fost pe la noi, ca v-ati deranjat, mai poftiti. (se ridica) CICA (tot de jos): - Atunci nu va mai întreb despre zvonul ca gazduiti un experiment medical neautorizat, secret, poate periculos?... D.D.: - Nu... Noi... Poate vreti o cafea, un Kent, o plimbare... CICA: - ... sau poate un experiment unic, benefic, interesant... D.D.: - Spuneti-mi, totusi, "Nelu". Ramâne valabila cafeaua, Kentul... CICA: - ... astfel, acesti oameni despartiti brutal de lumea reala din care provin, unde au fost muncitori... tarani... politicieni, ziaristi... Ziaristi? D.D.("prins"): - Ideea este, fara falsa modestie, excelenta si e a mea! Aici îi învat pe bietii suferinzi mintal sa-si interpreteze firesc rolul - atentie: care li se potriveste! - în societatea civila. Asa cum, ca sa facem putina ISTERIE - pardon, "istorie" am vrut sa spun dar m-ati emotionat - deci, cum spuneam... Bastardul regelui Frantei, în ipoteza ca va veni pe tron dintr-o neasteptare, este pregatit preventiv de cunoscatori: cum sa tina furculita, cum sa înjure pedant, cum sa promita convingator... Eu îi pregatesc - si acum revin la istoria noastra, ISTERIA prezenta, voiam sa spun - si spun ca eu îi pregatesc pe acesti nefericiti care nu mai stiu cât de murdara e lumea în care traim noi, ceilalti, "realii". Eu îi pregatesc sa se poarte în circumstante. Si sa se faca acceptati cu biografia lor... CICA: - De ce? Au fost turnatori la Securitate, sau ce Doamne-iarta-ma?! D.D.: - Atentie: dau exemple! Esti nebuna... CICA: - Cum îti permiti?!! (îi trage doua palmute) Nici fostul meu sot nu a avut tupeul sa ma faca "nebuna"! Desi ar fi avut ceva motive... D.D.: - Imi cer scuze, n-am apucat sa fiu explicit. Spuneam, DE EXEMPLU, ca esti nebuna... (Inchide ochii si se face mai mic, dar palmele nu mai vin. Rasufla usurat.) Buun. Esti nebun/nebuna deci. Sa te tin la carcera, cu dusuri reci - si costisitoare! - cu socuri electrice brutale - si costisitoare! Iti convine? Nu, stai adica mata, nebuna/nebun, aici ca la hotel si-mi zici ca esti Napoleon? Pai de ce sa-ti scot din cap un lucru pe cere l-ai învatat deja bine? Nuuu, dupa un micut curs de calificare, îti dau-frumos "diploma de Napoleon". Pai, scolile din România - dar ce zic eu?, din Europa, din lume, sigur si pe alte planete e la fel! - dau promotii peste promotii peste promotii de ingineri peste inginere, sau de profesoare peste profesori, specialisti, peste specialisti care, nu-i asa, care nu-si gasesc de lucru! Pai ce vina am eu domnule - rectific, "domnisoara" - ca "absolventul" meu nu gaseste nici un post de Napoleon, de Elisabeta Intâi sau ceva similar, liber?! CICA (plictisita deja): - Corect, domnu' Papa. D.D.:- Pardon, suneti-mi simplu: Papadopoulosacke! Dar stati asa! (Cica sta "asa") Eu îi ofer absolventului si variante! Ii place studiul, ramâne "doctorand" pe viata - adica pâna gaseste sponsorizare. Ii place puterea, îl trimit în parlament. Sau pe la partide - eu am relatii multe, ca multi mi-au fost pacienti! Si, sa va spun un secret: candidatii mei LA ORICE sunt mai buni decât cei carora dumneavoastra le spuneti, impropriu, "normali". Pentru ca "ai mei" cred cu adevarat în ideile pe care le sustin! Puteti jura ca în parlament sau la guvern vreunul din absolventii mei ar bate la ochi? As-nu! Nu scrieti asta, a fost o gluma! CICA: - Aveti si bolnavi periculosi? D.D.: - Vaai, don'soara, nu vorbiti chiar asa. Din felurite puncte de vedere, cu totii - bolnavi, sanatosi - putem fi la un moment dat "periculosi"... (se uita echivoc la ea) Orice om normal poate fi facut "periculos" de catre semenii lui cruzi. Puteti scrie asta, a fost o gluma! CICA: - Dar un caz mai deosebit aveti? Pomeneati de Napoleon... D.D.: - Vaai, regret: Napoleon tocmai a fost detasat. CINEVA care e aici internat la noi tocmai i-a facut o poza speciala pentru pasaport. Dar Napoleon insista sa ramâna în capitala. (complice) Stiti, în curând vin alegerile... Nu scrie, n-a fost o gluma! Duduita draga, am avut p-aici ministri adevarati, diplomati deziluzionati, poeti cu dosar, oameni de o anumita cultura... Ce placere sa conversezi cu ei, ce forta... Ce bine ca aveau camasa de forta, altfel n-ar mai fi fost o placere. Deh... mici celebritati... Dar "ai mei" devin personalitati abia atunci când au ajuns aici! Avem un fochist de origine rusa care a ajuns Stalin în numai doua luni. Din cauza nevestei, care l-a înselat cu un reprezentant al capitalismului salbatic în pat. Asta, fochistul, e chiar putin ruda cu tanti Komsomolkaia, femeia de servici de la Kremlin, care matura acolo prin 1950... Avem doi Deji si chiar un Ceausescu. Da' unu', cum sa va spun, mic, mic (arata cu coua degete), fara prestatia originalului. Stie si gramatica, din pacate. Unii spun ca ar fi fost intelectual, saracu', înainte de a ajunge presedinte la mine. CICA: - Dar aveti aici, poate, si poate un... Pulitzer - ceva? D.D. (perplex): - O, nu! Si o spuneti direct?!! CICA: - Reformulez: Un Sahia-ceva, aveti? D.D. (si mai perplex): - De... de unde stiti? (rectifica) De ce credeti? CICA (se preface ca descifreaza din carnet): - Din sursa sigura si confidentiala! Deci, DOUA surse! Unul... Nic. Fost ziarist înainte de revolutie... D.D. (verde): - Da... Nu. Da. Nu! Stati sa verific. (scoate, cu mâini tremurânde, interfonul din diplomat si apasa prelung pe buton) Domnu' Gheruta, NU CRED C-AI SA GASE

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	o voi descarca pe discheta, dar tocmai m-am logat sa iti spun tovaraseste ca nici o piesa nu se scrie toata pe net. tradu-o in engleza si bag-o in pagina de net.	Stela
2.	Textul e prea lung pe orizontala. Trebuie aranjat in pagina.	pera

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]