Aripi frante ,zbor inalt ,tu de cant ,
Te-ai risipit intreg in vant.Vant
primavaratec
Ce adie in campie,
Sus pe munte , jos in iarba.
Firul ierbii se despica,
Secera umbla , furnica,
In tot lanul cel bogat ,
Si cautandu-ti frumusetea , te descoperi
astfel doar in vis.
Porneste , porneste spre cautarea tarmului ,
Vasul tau nu se linisteste in marea calma,
Esti capitanul unei intregi lumi,
Lumea ta , accepti in ea ,
O urma de-a ei,de-a lui ?
A prietenului ce te scoate la nevoie
Din mrejele timpului.
As vrea un prieten in fiecare clipa a
timpului trecut ,
A timpului pierdut,
Pierdut de aproape cand ai inceput a gresi.
Lumea-i plina de concepte ,
Tu te-nchina in sipet si aduna el colburi de
margele pline de substanta cald divina.
Un ochi intors spre inlauntru ,
Cere paine ;au fost Mosii !
Profesorul a plecat in cautarea timpului
etern.
Regreti si plangi in pumni, aducandu-ti
aminte de el ,
De cel, ce dadea povete , servind acum de
amintiri.
Copile ,nu visa ,eu am ajuns ,sunt gata in
tot linistitul loc.
|