Si a venit in sfarsit toamna.
Cerul a capatat acea nuanta de gri ,
asemanatoare caierelor de lana abia toarse.
Se anunta iarna in aceste culori mate.
Daca ar fi sa vedem anotimpurile
dupa bogatia de culori pe care o emana, am
observa urmatorul fapt, cel mai debordant si
plin de culoare este toamna. Toate sevele
acumulate din primavara si pana acum se
descatuseaza si se transforma in fructe de o
bogatie si noblete demne de invidiat.
Nobletea vinului, gustat la un
han cu oaspeti sugubeti, se face remarcata
ca gustare a toamnei. De ce ma gandesc la
toamna ca la un anotimp gri ? Poate pentru
ca am in vedere acea perioada a ei catre
iarna , cand vivacitatea culorilor coapte si
proaspete a scazut in intensitate lasand
urme pe caldaram doar amortirea frunzelor.
Atatea culori se aduna in acest
dezastru al imprastierii roadelor.Si fiecare
masoara o anumita nuanta din paleta
pictorului natural. Nu poti decat sa exclami
plin de recunostinta ,,multumesc tie taram
al fericirii ,patria mea , ce cresti
asemenea anotimp bogat’’.
Daca ai sta sa asculti cu
atentie cum curge viata pe langa tine ,te-ai
simti plin de acea maretie pe care o simte
omul in fata imensitatii spatiului.Si nu
esti decat o mica farama din peisajul
alcatuit din tot ce simti.Ceea ce iti cade
tie sub simtire si imaginatie ,este o mica
parte . Doar privindu-te in interior ,mai
gasesti cate o poarta deschisa catre un drum
nesfarsit..
