Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
// Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Diavolul foloseste si scriptura cand vrea sasi atinga scopul.» - [William Shakespeare]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
SITE-URI PRIETENE
»  Editura Boem@
»  Librăria online Boem@
»  Revista literară Boem@
»  A.S.P.R.A.
  Vizitatori:  28581729  
  Useri online:   23  
Revista literara BOEM@
Anunţ: Antologie literară colectivă  
Autor: Bogdan Martin ( martin ) - [ UMOR ]
Titlu: La vrăjeală

LA VRÃJEALÃ




Un tânãr simpatic, decent îmbrãcat,
descinde dintr-un taxi într-unul dintre
cartierele cu multe vile, dar şi cu mai
multe magherniţe, ale capitalei.
Se opreşte, cu piciorul stâng proptit,
în dreptul unui viloi din cartierul
Bucureştii-Noi. Un viloi cât toate zilele.
Acesta este locul unde urma sã aibe loc
întâlnirea tânãrului cu una dintre cele mai
renumite vrãjitoare, fãcãtoare de magie
albã, din România, dar şi din Bucureşti!
Culmea!
Un gard imens fereşte privirilor
indiscrete tainele de nepãtruns ale
vrãjelii de dupã anii '90.
Tânãrul intrã, cu teamã, dupã ce trece
de douã gorile cu mustaţã şi dinţi de aur,
într-o încãpere mare cu draperii grena la
ferestre.
În mijlocul camerei troneazã o masã
mare rotundã, învelitã cu o faţã de masã
din catifea mov ornatã cu stele aurii. Pe
masã se aflã aşezate dezordonat douã
lumânãri, o oglindã cu mâner, un glob de
sticlã, o canã şi un bol din care ies
aburi.
Vrãjitoarea, o femeie fãrã vârstã, cu
ghiuluri pe toate degetele, fumeazã trãgând
dintr-o narghilea veche şi tuşeşte asmatic.
- Sãru’mâna, doamnã! Zic bine: domanã?!
- Zâci, zâci! Da’ doamnã-i mã-ta! Io-s
nepoata Brãţarei, verişoara a mai bunã a
Belciugatei, regina magiei albe şi gri.
Anşa, sã ştii! Poţi sã mã apilezi cu fã!
- Scuzţi-mã! Şi-atunci cum sã vã spun?
- Sâmplu: prinţeso.
- Prinţeso şi mai cum, fã?
- Prinţesa "Cãtuşa". Adevãrata şi riala
urmaşe a mamei Brãţara. Gâcesc în cenuşã,
gâcesc în lampã...
- Da, şi cum faci? O freci...
- Nu mã dinsturba, ginitorule, cã-mi fuge
vrãjala, Cãtuşa se apucã sã mângâie globul
de sticlã şi sã priveascã pe sub sprâncene,
privire pe care tânãrul o resimţea pânã în
adâncul buzunarlui. Mai gâcesc în cheptãne,
vindec epilupsia şi dalacu’ dã-ţi sare
parpalacu... Da’ stai jos, dracu’! Adicã,
vã rog sã luaţi loc, domnule!
- Te rog, fãrã... Ei, dacã zici cã eşti
atât de bunã...
- Bunã-bunã şi începe sã-şi plimbe
mâinile bronzate în jurul taliei. 90-60-90,
mânc-ţi-aş! Aia a lu’ Culumbianu în
persoanã. Şi zi-mi, dã ce-ai venit!
- Pãi nu ghiceşti?
- Nu merge-aşa, Riciarghirule! Marcã
banu’ la fata, sã nu sã rupe vrãjala!
- Uite douã sute de Euro!
- Aoleo, douã sute!? Pãi, io cân’ n-
am 'îrtie higenicã, zãce d-astea uzitesc.
- Douã mii la o singurã...
- Asta dacã n-am ghinion. Cã când m-apucã
cufureala, sã duce dracu-agoniseala.
- Ei, na poftim, fã, prinţeso, uite, mai
pun douã! E bine?
- Zgârciosule! Ai arici la buzunare.
- Mã ţii numai în adjective, prinţeso.
- Ce sã fac, bengosule! M-a dat tata cu
forţa la şcoalã, sã-mi ia alucaţia. Sunt
singura şî unica dân familie care-am riuşit-
o p-a patra, mânca-ţi-aş!
- Şi nu ghiceşti pentru ce-am venit?
- Hai venit cã ţi sã-mplineşte. Dã-mi
batista!
- N-am, tânãrul se descalţã de grabã, îşi
scoate un ciorap şi i-l întinde
vrãjitoarei. Ãsta-i bun?
- Auiliuuu, vrãjitoarea îl prinde în
scârbă cu vârful degetelor. Hai cãlcat
în... nenoroc. Auiliuu ce miroase, ai
hargintu’ viu, sã dau în Benga!
- Ai zbârcit-o, cã nu mai e ca argintul
viu de mult! Cã d-aia am şi venit.
- Hopa, am ghâcit! Stai nasol cu
fomiile!? Ai vãzut cum am gâcit, mânca-ţi-
aş?! Mai marcã douã sute!
- Ai ghicit şi n-ai multã carte. Uite
încã douã! Zici cã poţi sã mã vindeci?
- Oailiuuu! Sã-mi trozneascã pãru’ dã pã
picioare! Mai marcã şapte sutare, faraoane,
timp în care Cãtuşa îi întinde înapoi
ciorapul.
- Numai sã se rezolve, tânãrul scoate
banii, îi îndeasã-n ciorap şi i-l întinde
vrãjitoarei.
- E-al’ceva, altă aromă fandositule-
ursitule,ia ciorapul, îl miroase şi îl bagã
la sân. Deja sã lucrã.
- Mulţumesc.
- Da’ sã faci cum zâc io, sã te ţâi dã
treabã. Nu ca ãia dân parliament.
- Da’ vãd cã le ai p-astea! Eşti ancoratã
în realitate. Urmãreşti şedinţele?
- Ei, urmãresc! Da’ ce, eu sunt dã la
poliţie, mânca-ţi-aş?! Vine ei singuri şi-
mi zâce tot. Hasta nu-i nimic. Dac-ai şti
pã câţi i-am spânzurizat!
- I-ai dat pe mâna poli...
- Nu bre, nebunule-tribunule! Le-am dat
bani dã campanie pentru chefuri, dã gagici,
dã alea... Spânzurizare, frumosule!
- Aaaa, sponsorizare!
- Taci, mo, c-anceput vrãjala! O sâmt în
aer. An-tan-techi-tan, sever-căpitan, andalache-
bumbalache... ieşi-afară clonţ! Milistroc cu bilistroc,
tragi cu puşca, nu ia foc!
Cãtuşa apucã o canã de pe masã, soarbe de
trei ori dupã care suflã peste tânãr. Sã
vinã ciupearca şi mãnãtarca sã chitruie
şarca! Sã vinã şi sfântu sã lumineze
pãmântu’! Ptiu-ptiu, sã sã-mprăştie vântu’!
Taci ca-ncepe dãscântu’! Şi-acum beleşte
ochii! Scuipã de trei ori la mine-n pumn,
tânãrul se executã imediat. Anşa! Uite cum
faci: te scoli noaptea la trei...
- Noaptea!? La trei!?
- Mai vrei la fomei?
- Mamã, Casanova!
- Casanova?! Aia ie aginţie imubiliarã.
Las-o boalii?! Fii anten, mo, domnule! Te
scoli şî te freci dã trei ori pã ouţe cu
scoarţã de stejar ne-nceputã.
- N-o sã mã irite?
- Ete, te dai cu Flocilolol! Dupã care
bei un ceai dã cenuşa luatã dân vatra mea d-
afarã.
- Ceai de cenuşã... Mã rog, şi-o sã
meargã?!
- Îl ştii pã Anton, tânãrul dãdu din
umeri. E, acum e beton.
- Aoleu, a mierlit-o, sãracu’!
- Nu, bre! E bãţ. Fotent. Anşa, bãrbatu-
mio face grãtar în curte cu caucioace dã
maşini. Cenuşa dã cauciuc face bine la cuc.
- Numai sã nu fie la mâna-doua?
- E repaşate, boierule, ca cauciucu’. Cã
când...
- Da’ de ce vorbeşti cu cacofonii?
- Na, belea! Cacofonii, francofonii, la
mine e totuna! Dupo trei zile dã dãscântec,
dã vrãjalã, îţi iei una dân Asia.
- Ai înnebunit? Ce sã caut în China sau
în Japonia?
- Lasã, cocârdosule, Laponia! Dân
Pilifine, dup-acolo. Cã şi bãrbatu-mio şi-a
dãşchis sait pã Intrenet, cu pilifineze şî
tailanteze d-alea.
- Cum, soţul are computer?
- Cine, Bebe? Are patru fixe şi douã
leputopuri mobile. Da’ hasta nu-i nimica,
balaoacheşule! Joi, pentru c-a pierdut la
barbut, i-am luat un Bemeveu. Hal cincelea,
mânca-ţi-aş.
- Ai, bre, prinţeso, lasã-mã dracului! Al
cincilea?
- Numa’ luna asta.
- Sã cad pe spate! Mai tare decât
Abramovici! Şi ce face cu ele?
- Le şchimbã pã Logan-uri.
- Ai, bre, prinţeso, fugi d-aci! O dãm în
telenovele! Cum aşa?
- Uite, c-acum, intrai în vorbã, sã-mbatã
şi sã dicstreazã şî iel. Face curse şi le
buşeşte dã Secţia 7 dã Poliţie.
- A! E un fel de hobby. Destul de
costistor, nu?!
- A, pãi, dã cositor e cositor, cã altfel
nu-l luam dã bãrbat. Hanu ãsta, dã
igzamplu, doãşcinci dã Dacii, mânca-ţi-aş!
A spus cã e recesiune ş-a vrut sã facã un
jãst pãntru muncitorii dã la Dacia-Piteşti.
- Douãşcinci? Şi unde le ţineţi?
- Nu, bre, cã la machealã uitã unde le
parcheazã şi vine acasã cu taxiu’.
- Bãnuiesc cã vine supãrat...
- Fleaşcã, mo. Ş-atunci, ca sã-i treacã,
dau tilifon la Ştugart, în Ghermania, şi-i
mai cardesc un Bemeveu. Dã primenealã.
- "Dã primenealã" zici? Şi eu mi-am tocit
coatele prin şcoli, bani, meditaţii,
instrucţie, alea-alea...
- Vrãjala sã plãteşte, ciumârdosule!
- Din banii de la fraieri...
- Pânã la mata, domnişorule! Pãi, nu te
uiţi ce faţã suplã ai?
- Mersi. Mã mai duc pe la cosmeticã.
Creme, chestii. Ca metrosexualii, deh!
- Sã termin dãscântu’. Iei ceaiu’ hãla dã
caucioace şi-l bei oral pã gurã!
- Bine, "oral pe gurã"! Cred cã eşti tare
la asta! Sper sã se prindã vrãjeala!?
- Jumate te-am fãcut dân vorbe. Eşti
gata? Eşti gata, bre?
- Da, dar de ce?
- Uitã-te-n oglindã! Zenzualule!
Excitosule, Cãtuşa îi întinde oglinda.
- Chiar crezi cã sunt...
- Haoleo, dã când ai intrat în casã mã
mãnâncã-n talpã! Dacã nu era Bebe, bãrbatã-
mio, hal meu erai. Jar mâncai!
- Parcã mã simt mai bine. Parcã prind
puteri! Simt ceva aşa... Mã zgândãrã. Dacã
fac şi tratamentul... Vrãjeala, pardon!
- Ţi-o prezint pã soru-mea, cã-i sângurã.
- Aratã bine?
- Haoleoo, Madona-n concert, nu al’ceva!
N-ai vãzut-o la intrare proţãpitã în
fotelu’ cu rotile şi cu oacmenu’ pã ochi? O
pupi şi-ţi merge bine tot anu’.
- Eşti sigurã? Cã am nevoie. N-am mai
vãzut o avansare...
- Sunt sigurã "sutã la sutã", ca-n
imisiunea lu’ brunetu’!
- De unde ştii toate astea?
- Mi s-a arãtat în ceaşcã.
- De unde? Care ceaşcã?!
- Lasã! Dã asta se ocupã Bebe. Iar seara,
înainte dã culcare, sã bei un pahar de
urinã dã fatã mare.
- Urinã?!
- Dã fatã mare.
- Pãi, se mai gãseşte? Cã bila de la ASE
tot acolo e!
- Soru-mea, nu ţi-am zâs, e imobilizatã
şi n-a vrut niciunu’. D’acolo se ia leacu’
- De-mi sare parpalacu’
- Ai început sã prinzi. Erai bun p-aci,
pân curte.
- Şi când o sã vãd rezultatul?
- Cum ajungi acasã începi tratamentu’ dã
vrãjalã, la nici trei zile eşti pã meserie.
- Adicã?
- Adicã! Bre, mata eşti bãrbat sau ce
eşti?! Adicã rupi tot. Ieşi în stradã şi le
iei la rând, bre!
- Am înţeles. Terente cu fente.

La trei zile de la aceastã
întâmplare, acelaşi tânãr în faţa
aceleiaşi vrãjitoare.

- Şi te-ai ţânut dã ce am zâs io?
- Ţinut. Am ieşit în stradã...
- Anşa-anşa!
- Şi m-a luat poliţia. Acum sunt cercetat
în stare de libertate pentru hãrţuire
sexualã!
- Sexualã, zici? Asta e! Deci, merge.
Funcţineazã, bre!
- Zici, mata, fã!?
- Zâc! Îseamnã cã cenuşa dã caucioace...
- Am gâtul şi buzele negre de la atâta
cenuşã, am slãbit douã kile şi când urinez
se fac cocoloaşe de cauciuc.
- Abia acum sã coace vraja, anşa sã ştii!
Gata, eşti pã drumul cel bun!
- Dar mã doare!
- Aoiliuu, ciumârdosule, balaoacheşule,
cã de când ai venit prima datã ce mã mai
mânca în talpã, şî crez io cã eşti pã
vindecare. Mai bagã trei sutare! În acel
moment dintre draperii îşi fãcu apariţia un
bãrbat cu pãrul puternic grizonat.
- Oau! Dom’ profesor! Domnu’ Mãgureanu!
Şefu’, dumneavoastrã aici?!
- Dimitriule...
- Ordonaţi!
- Cum, domnu’ Mãgureanu, îl cunoaşteţi pã
domnişoru-ãsta!?
- Normal, cã doar a fost în subordinea
mea.
- Domnule Mãgureanu, dumneavostrã aici?!
- Pãi, tinere, de unde credeai cã ne luam
multe dintre informaţii?!
- Fantastic!
- Cine crezi cã mi l-a propus pe geologu’
la preşedinţie?
- Cãtuşa?! Extraordinar!
- Mi s-a arătat în ceaşcă.
- Dar ce se întâmplă acolo...
- Bunã seara, sunt Dan Diaconescu în
Direct şi în reluare, alãturi de domnul
Virgil Mãgureanu şi urmãriţi fantastica
poveste a realei urmaşe a mamei Brãţara,
verişoarã bunã cu Comuna Belciugatele, care
ne va ghici în direct şi în reluare locul
unde se aflã avocata Elodia. Chiar acum
aveţi pe burtierã chiloţii prezumtivului
criminal, purtaţi de acesta la evenimentul
din seara dispariţiei. Sunt chiloţii din
noua colecţie "Cãtãlin Botezatu", chiloţi
cu push-up!
Staţi ca proştii cu ochii-n ecran
cã nici nu ştiţi ce pierdeţi!
- Sã moarã mama, în direct şî-n riluare,
domnu’ Diaconescu, ce tare eşti cu chiloţii
lu’ Puşa! Stai sã pun numãru’ dã tilifon pã
masã sã vazã şî fraierii...

Nr Comentarii Comentatori
[ Comentează! ] [ Texte ] [ Autori ] [ HOME ]
«Cenaclul Literar Online»
«Noduri şi Semne»
Revista literară Boem@
EXPOZIŢIE DE CARTE
Virgil COSTIUC, Caietul animatorului, Ed. Brumar, Timisoara, 2011
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALURI DE LITERATURĂ
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Contact
Istoria cenaclului
Membrii fondatori
(1983-1989)
ONOMANTIA
Revista literara BOEM@

DONATI
PENTRU CULTURĂ

  Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE     PROZĂ     ESEU     TEATRU     UMOR     DIVERSE     BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@edituraboema.ro              Copyright © 1999, 2002 - ANA & DAN