Plinciu' şi fotbalul
(Maestrului Cornel Dinu)
de ibmartin
Bunica se uita într-o seară la o
emisune, pare-mi-se, pe Realitatea Tv, şi
l-a vazut pe domnul deputat Bogdan Olteanu...
- Ai, maică, aista nu-i ala care o
alerga pă fimia aia cu plinciu’?!
- Nu, mamaie! Ăla era PrigoanĂ. Dar
de ce întrebi?
- Mamaie, ca berbant bine... nu e,
zic io, dar în aşa hal s-ajungă deputat,
aiasta comedie nu am închpuit, zău!
- Asta este, mamaie! Vot uninominal.
Fonduri... Alea-alea!
- Bag samă, că în politică alergatu'
cu plinciu' aduce voturi, maică!
- Aşa o fi! Dar nu el a fost cu...
- Da-aia zic io, că şi bunică-tu ar
pute s-o alerge pân curte pă Joiana, cu
grebla. Pote-pote o da şi ie lapte.
- E stearpă, mamaie! Şi-apoi, ce-are
laptele cu deputăţia!?
- Cum de nu, maică! Lapte şi miere
tăt rumânu’ cere! Maică, să-ţi spui io:
în '56, la rivoluţia da la unguri, tac-tu-
mare o fo miliţian şi ave o amantă,
unguroaică, aia, ni, când o văzut rivoluţia o
trecut Tisa înot, să se bucure da libertate.
- Şi ce legătură are asta cu
deputăţia lui Olteanu?
- Răbdare, nepoate, răbdare! Apăi,
ruşii n-or stat mult pa gânduri şi s-or
dus, în netrebnicia lor, d-au răvăşit
Hungaria. S-o vezi pe Moriko a mea, de
fapt, a lu’ bunică-tu’, cum s-o-nturnat
paste Tisa, numa-n budigăi, no. Noaptea.
Grănicerii or prins-o şi, în loc s-o
predea, or dus-o la pichet şi, să mă ierţi, maică!,
or regulat-o. Pe rând. Doişpe! Aia: ioi, Iştenem, ioi,
Iştenem! Bunică-tu’, era dă jurnă, trecea
cu bicicleta pe lângă pichet şi o auzit un
bâzâit ca de goangă, un plânset. Jandarii
plecaseră, cine crezi că era?
- Păi, nu mi-ai spus!? Moriko!
- Ai mintea ascuţită. Erai bun să
cadidezi, no.
- Candidezi se spune, mă rog! Bun,
şi care este legătura lui Moriko cu deputăţia lui
Bogdan Olteanu? Că trebuie să plec la
redacţie, am un material de predat...
- Păi, eu asta îţi esplic. Bunică-
tu’, om milos, o luat-o şi o adus-o acasă,
i-o dat să mânce...
- Păi şi mata unde erai?
- Eu eram dusă la moară cu fraţii
mei. La Beiuş. Trei zile şi trei nopţi. Milos,
cum spuneam, i-o dat să mânce, s-o întremat
şi după asta o regulat-o şi el, că deh, bozgoroaica
durme fără budigăi şi... aia, o fugit, ni, la postu'
dă miliţie să spună că o fost violată de bunică-tu’...
- Păi, bine, dar pe grăniceri de
ce nu i-a... Lasă! Şi care este legătura cu
deputăţia lui Bogdan Olteanu, că m-ai băgat
în ceaţă de tot!?
- Păi, dacă nu mă laşi! Mă rog,
anchetă la Parchetu' dă pă lângă Regiunea
Bihor, da' pantru că iera miliţian o scăpat.
O fost dat afară. Epurare stanili... Satani...
- Stalinistã. Şi ce legaturã are, întreb
pentru a o mia oarã, cu deputãţia lui...
- Maicã, voi tineretu’ ãsta, pãi eu asta
încerc sã-ţi spui: cã Bogdan Olteanu nu are nicio
legaturã cu deputãţia, aşa cum subiectu’ ãsta,
doar în aparenţã inestetic şi contondent, segmentat
pe o texturã exhausitvã, nu are nimic contiguu
relevant cu psihanaliticul. Dar congruenţa cu
faptele disociate Hegelian...
- Alo, mamaie! Opreşte-te! Ce ai?
De unde pânã unde...
- Pãi, eu ce spun, maicã! De unde pânã
unde eu cu Hegel!? Sau cu Spinoza, par exampãl
Aşa şi cu bãiatu’ ãsta nedus la biserica bunului simţ.
Doar pentru cã este finu’ lu’ Cãlin Popescu Anton
Bãlãceanu Grigore Lãpuşneanu Tãriceanu-Citroen!
- De unde-ţi veni, mamaie, atâtea...
Atâtea chestii ciudate! M-ai omorât, zãu!
- M-am uitat, ni, la o imisiune pă teme
fotbalistice cu Cornel Dinu. Atât am priceput io. Ce?
Credeai cã sunt chiar aşa de dãşteaptã? Da’ Cornel ãsta,
e tobã de fotbal, no !
- Of, mamaie! Ce m-ai speriat! Aşa, da!
'Ţi-ar talk-show-urile sportive... Am plecat la redacţie!
- Aşa o fost sã fie, maicã, unguroaica sã nu
poarte budigãi! Iar acuma, ni, bunicã-tu face istrucţie
cu grebla pân curte!
|