si un gol ma umple
nu mai pot sa respir
tremur
ma chinui
ma las absorbita intr-un vid
sunt prea slabita
sa mai pot lupta
sunt prea inofensiva
sa mai pot zbiera
te joci
si te amuzi
am ajuns
sub lama ascutita
a unui gand
si de te-as putea uita
sa sterg ce in inima
s-a asternut
legata in fir de borangic
imbalsamata in lotus
as putea fi purtata
pe un rau de munte
Gheara vulturului batran
se-nfige in carnea mea
se arde si se otraveste
cu trupul ce parea un les
un tipat aprig se aprinde
in ciocul intredeschis
e aproape de moarte
foamea l-a manat spre moarte
Nici hrana pentru viermi
nu sunt
pamantul ma refuza
subjugata intre aer si pamant
alunec lin pe apa focului stapan
