ne bucuram
la lucruri mici
ne prefacem
ca de moarte
nimic nu stim
dupa o fila
de hartie
cautam adapost
nici macar
cu furnicile
nu putem
sa ne comparam
in maretia noastra
suntem
bobul nisipului
purtat de ape
si radem
si ne veselim
de auzim
ca un munte
s-a prabusit
ne ascundem
dupa politici
si scheme
mai complicate
decat noi
comozi ne credem
cand secundele
ne complicam
geniali ne miram
cand reusim
hieroglifele
sa le descifram
dar toate astea
de oameni ca noi
au fost construite
si complicate
si inchistate
spre idealuri inalte
tindem
spre puritate
vrem sa ne indreptam
dar in lumea noastra
prafuita ne aflam
ne roade
din exterior
pana ce in pamant
ajungem
tristi si obositi
dupa o lume
care ne-a iubit
sa ne hranim trupul
noi luptam
de cele sfinte
noi uitam
si ne taram ca sarpele
cel rau
pe noroiul
incrustat
de altii ca noi
