Sângele lui Emil vine din toate pãmânturile
şi trece prin toţi copacii
Din cauza asta iubitele lui sunt mai
întâi verzi iar apoi moarte
Emil vegetalul scorţurosul şi plinul de sevã
mereu îndrãgeşte naivul ghemotoace de pene
care apoi zboarã cãtre aer cald
Îl vãd de câte ori mã plimb pe alei ude şi-i
spun
În faţa ta mã închin copacule fãrã rod
La mine vii spre tine vin
Salcie care eşti mereu cu picioarele în apã
Prea lungi sunt mâinile tale şi prea moi ca
sã strângi luna în crengi
Boababule care eşti mereu cu picioarele în
nisip Prea scurte sunt mâinile tale şi prea
uscate ca sã strângi luna în crengi
Emil vegetalule nicicum nu e bine nicicum nu
e bine nicicum nu e rau scorţurosule şi
plinule de sevã
Şi-ţi spun
Şi-mi spun
De aceea iubitele tale sunt mai întâi verzi
iar apoi
colorate
