Tresar în acest loc
In care nici luna nu pătrunde
Căutându-ţi mainile
Intr-un joc orb,
Descoperind că fiecare părticică din tine
A trupului tău trăieste o viată independentă
Descoperind o mişcare subtila în adâncuri
A corpului tău vezuvian,
O febrilitate neînţeleasă a cărnii;
Pipăi cu degetele
In căutarea unei ţigări
Al cărui fum
Va înota prin fiecare vers
Ca o corabie ce împrăştie valurile
Intr-o mare a buzelor tale,
Si colorată de ochii tăi
Ce-mi respiră în suflet…
Iar sânii tăi ce-i ating uşor
Ca puful puilor abia scoşi din ou
Intr-o mireasmă
A nisipului rece,
Incearcă timid să se-ascundă sub palmele
mele
Ca un copil
Dormind uşor la pieptul mamei;
m-afund fericit
în acest joc orb al nopţii
lângă respiraţia ta
ce mă ţine în viaţă
în acest veac
al sfâşierilor pulmonare…
