Oare... de când plouă?
Nu mai ştiu!
... am uitat.
În clepsidra vieţii
Plouă sacadat,
Clipă după clipă,
Plouă dezolant.
Plouă!
Cu tristeţe
Din nori mohorâţi,
Din suflete goale
Plouă în torente;
Plouă furtunos
Cu irişi de ghiaţă
Plouă zdrobitor,
Viaţa e mănată.
Plouă!
Şi cu lacrimi
Izvoare-n izbucuri
Ţâşnite,... din
Tainice abisuri
Zăvorâte;
Dar...
...se luminează!
Flota de corăbii
Ancorează
La marginea zării,
Aruncând odgoane
Răsucite, fire-n
Curcubeu,
În ceaunul
Unui deal,
străjer.
Plouă!
Cu stropi veseli,
Jucăuşi şi mici,
Strecuraţi
De genele
Norilor subţiri,
Plouă liniştit.
Nimbus supărat,
Stă în vârf de munte,
Alungat
De blânda lumină;
Tunător,
Răzbunător,
Toarce iţe din caierul
cu mătase cenuşie,
De la el
Până în lunci,
Trimiţând solie
Cu ameninţare:
Că fi-va lungă
Şi sâcâitoare,
Ploaia cu bulbuci!
Plouă cu iubire,
Boabe de rubine
Două-mperecheate,
În sărut de raze
Sub cireşi în floare
Plouă cu petale,
Plouă în rodire,
Seminţe sub soare.
Din penelul magic,
Plouă pastelat
Peste nuditatea
Unei pânze albe;
Ploaia sidefată
Dintr-o pianină
Cerne:
Picături cascadă,
Note în
Columbogramă,
Pentru eternitate.
Plouă de atâta vreme
Nimic nu se pierde,
Nu se ofileşte:
Nici arta , nici viaţa,
Nici natura...
Totul se transformă
Într-o ploaie verde;
Plouă cu Speranţă!
