M-am ridicat greu de pe pamant
pentru ca lacrimile atarna greu
si ma durea plecarea,
ma durea lasarea in urma
a atator alte dureri ale voastre, ale
noastre,
care ma dor pe mine cat va dor pe voi,
cat ne dor pe noi,
dar chemarea inaltului si nevoia de Acasa
devenisera insuportabile.
Prea multi explozivi, prea multe vendetta,
prea multe rani, prea multe lovituri fara
noima
si totul mereu si mereu de la capat
si lacrimile care ma-nneaca si durerea...
Am inceput sa urc incet sa-mi pot lua la
revedere
de la Geea, de la munti, de la delfini
si de la toti cei pe care ii iubesc si de la
toate
si Geea parca plangea si ea si asta ma durea
si mai tare
dar trebuia sa ajung sus, Acasa, pentru a ma
odihni.
Casa Tatalui meu, domul cu patru intrari
asezate asemeni unei cruci
purta semnele unei prezente straine
caci straina am simtit-o si nu intelegeam
unde ar putea sa fi plecat El si de ce
si am intrat prudent dar pregatit pentru
orice.
I-am strigat strainului
Cine esti si cu ce drept intri in Casa
Tatalui meu?
Eu sunt Tatal tau, mi-a raspuns, De cand te
astept...
Dar nu esti tu tatal meu, i-am spus
privindu-i costumul impecabil
tinuta impozanta in care cautam o
imperfectiune
si nu reuseam sa ma agat de nimic, cine esti
tu deci
eu nu te cunosc
Priveste in tine si vei vedea pentru ca stii
ca eu sunt
O, nu, te inseli, nu poti fi tu, ai ceva din
El, dar nu esti
exista ceva ce-ti lipseste
Te referi la acea imperfectiune a voastra
careia voi ii spuneti Iubire
vad ca stii
aici gresesti, eu am creat-o pentru ca sunt
perfect
pentru ca voi oamenii sunteti
imperfectiunile
imperfectiuni care anulau echilibrul
constructiei mele
altfel perfecta, chiar ma gandeam sa renunt
la voi
apoi mi s-a parut distractiv sa va reduc la
o ecuatie
o simpla anomalie, o forma reziduala
controlabila
asemeni oricarui sistem perfect
care are solutie pentru orice situatie
dar voi ati confundat sublimul meu mecanism
de absorbtie
cu un scop in viata si mi s-a parut
interesanta
evolutia noii variante...
Te inseli daca iti inchipui ca am venit sa-
ti iau locul
stii bine ca nu ma insel, ca nu ai scapare,
ca pot face orice
stiu ca-mi poti face orice, dar peste Tatal
meu n-ai sa poti trece
Dar eu sunt tatal tau, priveste, tot ce vezi
e facut de mine
am sa-ti arat si imi vei da dreptate
M-am simtit proiectat catre o planeta
cand am ajuns acolo, toata lumea stia cine
sunt
totul se misca perfect sincronizat
copii se nasteau programat, toate se
cunosteau dinainte
totul era cunoscut dintotdeauna si pentru
totdeauna
nu existau surprize nu existau crime nici
razboaie
nici oameni nefericiti nici ignoranta
pentru ca iata, comunicau instantaneu
deci nimic nu era secret toate se stiau
si am crezut o clipa ca exista ceva ce nu
stiu
si le-am spus: Iubire.
Nimeni n-a zambit, a fost doar o pauza, o
tacere perfecta.
Vrei sa spui acea anomalie care macina lumea
in care te-ai exilat
si din cauza careia aveti razboaie si
distrugeti totul
voi spuneti ca va iubiti dar va ucideti unii
pe altii...
Nu nu mai vreau sa spun nimic, i-am zis
si mi-am luat zborul catre Casa Tatalui meu.
Acolo Strainul ma astepta si i-am spus
cu asta vrei tu sa ma convingi, cu lumea ta
de gheata
in care nimic nu se intampla, pentru ca
totul s-a intamplat deja,
in care nimeni nu greseste, nimeni si nimic
nu evolueaza
pentru ca, nu-i asa, e o lume perfecta
multumesc, nu, nu ma intereseaza, chiar nu
inteleg
cum de Tata te-a lasat sa intri in Casa,
esti un gunoi
pentru Casa asta...
Cum iti permiti, cine te crezi...
Exact cine ai spus, inlocuitorul tau la
comanda
si pentru ca n-ai pe altcineva si pentru ca
sistemul tau este perfect
am sa fac ceea ce nu te astepti, am sa te
las aici si am sa plec
nu ai ce sa-mi faci, perfectul tau sistem
are o imperfectiune
o singura imperfectiune dar nu cea care
crezi tu,
imperfectiunea consta in faptul ca ai creat
un sistem perfect
si nu vei putea sa mai iesi din el
dar eu o voi face si astfel iti voi dovedi
ca nu esti tu tatal meu...
Te vei intoarce la mine plangand, nu pierde
vremea...
Adio, te las si iti multumesc pentru ca
aici, cu tine, am descoperit
ceea ce cautam. Ma voi intoarce printre
oameni
sa alerg impreuna cu ei in cautarea
imperfectiunii.
Acum stiu ca oamenii in nebunia lor,
alearga dupa singura imperfectiune perfecta:
Iubirea.
