Oare aşa-i în realitate?
Sau doar ne amãgim?
Oare fugim fãrã voinţã?
Sau asta ne dorim?
Oare fiecare orã ce-ar sta sã ne dãrâme
E scrisã din secunde ce sunt doar sã se-
adune?
Oare fiecare frazã urmatã de-o-ntrebare
Ne fulgerã din vis şi-aruncã in uitare?
Oare fiecare colţ ce-aşteaptã zile bune
Ne ştie-n amãnunt, şi rele şi nebune?
Oare fiecare razã ce-ar sta sã ne vegheze
Aşteaptã sã greşim pânã sã ne corecteze?
Oare fiecare zâmbet ce-aşteaptã sã se stingã
Aşteaptã nemurirea când viaţã iar sã prindã?
Oare fiecare suflet ce iubeşte în neştire
Rãmâne veşnic singur şi doar o amintire?
Oare totu-i doar glumã sau simplã nepãsare?
Aştept doar sã se uite şi o s-ajung uitare.