Similitudini
Chirvase si Gherase se întâlnesc pe o terasã la o bere.
- Chirvase, ce faci, mã bãiatule !
- Bine, Gherase, tu, cum o mai duci ?
- Bine, de fapt nu se zice asa.
- Da’ cum ?!
- Când te întreabã cineva ce faci, nu rãspunzi, bine.
- De ce, nu ?
- Pãi, când toatã lumea o duce rãu, tu faci bine, ce ai
intrat în politicã ?
- Nu, n-am intrat.
- Atunci ?
- Ai dreptate !
- Pãi, si cu intrarea în uniunea, asta, tot p-acolo.
- Da, Gherase, si eu mã mir, ce-i cu ãstia cu UE ?
- A, bãi Chirvase, din ce în ce mai bine.
- Da ?!
- Da !
- Pentru cine ?
- Chiar asa !
- Da’ de ce-i mai bine ?
- Aia mã-ntreb si eu.
- Auzi, Gherase, hai sã facem niste comparatii, asa.
- Ce comparatii ?
- Între uniuni.
- Care uniuni ?!
- Aia sovieticã cu aia europeanã.
- Asa, Chirvase, zi.
- Deci, când a venit uniunea sovieticã, ne-a dat indicatii,
ce si cum ?
- Da, ne-a dat indicatii.
- E, când a venit UE, ne-a dat indicatii cum sã mulgem
vaca ?
- Da, si sã-i facem pasaport la vacã.
- Deci e mai bine ?
- Sigur, a rãmas ca mai-nainte !
- Da, Gherase !
-Si când a venit uniunea sovieticã, ne-a interzis sã mai
producem alea sau alealalte, asa, ca sã ne vândã ei
produsele lor ?
- Ne-a interzis !
- Când a venit UE ne-a interzis sã mai facem brânzã si
tuicã ?
- Unde mai pui cã lumea a început sã reconditioneze
si să lerepună în producţie instalatiile clandestine,
ascunse prin beciuri, poduri, sãpate în fundu’ curtii,
pe care le folosea atunci când ne ocrotea uniunea.
- Sovieticã sau europeanã ?
- Amândouã !
- Pe mine m-a chemat tata la tarã sã-l ajut sã repunã
în functiune instalatia lu’ bunicu’, pe care o folosea când
erau comunistii.
- Da, am ajuns de unde am plecat.
- Vezi dacã-i omu’ strângãtor, nu si-a aruncat instalatia
clandestinã, se descurcã indiferent de regimu’ politic.
- Da, le schimbã ãstia cu politica, noroc cã de fapt e cam
acelasi lucru.
- Auzi, Chirvase, când a venit uniunea sovieticã, ne
controlau, tãtucii, comisarii de la Moscova ?
- Ne controlau !
- Câna a venit UE, ne controleazã, tãtucii, comisarii de
la Strasbourg ?
- Ne controleazã !
- Deci, s-a schimbat ... nimic !
- Si când a venit uniunea sovieticã ne-a adus trupe
strãine pe teritoriu tãrii ?
- Ne-a adus !
- Da, ca sã ne elibereze.
- E, da’ odatã cu venirea UE ne-au venit si trupe
strãine pe teritoriu tãrii ?
- Ne-au venit.
- Si tot ca sã ne elibereze.
- Deci, e bine, e la fel cum a mai fost.
- Da !
- Când a venit uniunea sovieticã îti stingea lumina
si-ti oprea cãldura ?
- Da, ca sã facã economie.
- Când a venit UE, te-ai debransat singur, ti-ai stins
lumina si ti-ai oprit cãldura, tot ca sã faci economie,
cã nu mai aveai bani sã plãtesti atâtea taxe ?
- Da, m-am debransat.
- Auzi, pe vremuri, nu se fãceau alegeri ?
- Ba da, si pe vremea comunistilor se organizau alegeri.
- Da, votai, alegeai între doi comunisti.
- Pãi, si acum, tot alegeri libere sunt.
- Sigur cã sunt libere.
- Da, esti liber sã alegi între doi mafioti.
- Alegeri libere, alegi între doi comunisti sau între doi
mafioti, mare diferentã n-am ce spune, pânã la
urmã-i acelasi lucru.
- Si la scoalã, când a venit uniunea sovieticã, te-nvãta
la scoalã despre marii conducãtori ai comunismului.
- Da, si când a venit UE, a bãgat în manuale pe marii
luptãtori anticoruptie.
- Luptãtori anticoruptie, care de altfel s-au îmbogãtit
excesiv din lupta împotriva coruptiei si cam atât.
- Astea au fost marile lor actiuni împotriva coruptiei,
propria îmbogãtire.
- Când a venit uniunea sovieticã s-au fãcut deportãri
fortate ...
- Pãi, dacã erau deportãri, erau cam fortate.
- Asa, prin Bãrãgan, pe la canal.
- Da, s-au fãcut deportãri.
- Si când a venit UE, s-au fãcut deportãri, fortate de
sãrãcie, l-a muncã în agriculturã si în constructii, mai
ales, prin Italia si Spania ?
- Cel putin comunistii deportau familiile cu totu’.
- Da, ãstia au despãrtit familii si au provocat o
multitudine de drame.
- Da, acum i-a gãsit grija de copiii rãmasi acasã, fãrã
pãrinti.
- Da, le fac programe guvernamentale de restabilizare
psihico-emotionale.
- Alti bani, de la buget, altã distractie.
- Nu trebuie sã spele si ei banii cumva.
- Când a venit uniunea sovieticã ne-a pus sã schimbãm
denumiri de localitãti ?
- Da, un timp, Brasovul, din câte am auzit eu, pe
vremea comunistilor s-a numit altfel.
- E, când a venit UE ne-a pus sã schimbãm denumiri de
localitãti, sã trecem douã-trei denumiri pe pancardele
de la intrarea în orase sau sate, plãcute bilingve ?
- Ne-a pus !
- Dar când a venit uniunea sovieticã, mãi Gherase,
ne-a umblat la limbã, încercând sã ne impunã cât mai
multe de la ei ?
- Au încercat, da.
- Când a venit UE, ne-a impus modificãri si alterãri ale
limbii noastre, invocând exprimãri corecte din punct de
vedere politic ?
- Ne-a impus modificãri.
- Pãi !
- Dar, cum adicã din punct de vedere politic ?
- Adicã, dacã stai în fata blocului te exprimi într-un fel,
dacã te urci pe bloc te exprimi altfel. Depinde de unde
privesti.
- Pãi, privesc sau vorbesc.
- Deci, dacã vorbesti din fatã te exprimi într-un fel,
da’ dacã vorbesti din profil te exprimi altfel.
- Mãi Chirvase, cu atâtea feluri de exprimãri, nu
întelege omu’ nimic.
- Asta-i si ideea, cu cât înteleg mai putini cu atât
mai bine.
- Asa-i !
- Pãi, exprimarea a la uniunea sovieticã e una si
exprimarea a la UE e alta.
- Unde mai pui, cã acum, cu UE, s-a reintrodus si iobãgia.
- Ce-a fãcut ?!
- N-ai vãzut la televizor, când a zis cã s-a dat lege,
tãranii, producãtorii agricoli, s-au cum le-o mai zice,
numai au voie sã-si vândã produsele în alt judet.
- Ai numai spune.
- Da, e o libertate, ti-se face pãru’ mãciucã.
- Cum adicã numai pot sã-si vândã produsele în alt
judet ?
- Asa bine, nu în altã tarã, nici mãcar în alt judet.
- Da’ ãia din UE, au voie sã vândã la noi ?
- Bine-nteles !
- Da’ noi n-avem voie sã ne vindem produsele nici mãcar
la noi acasã, libertate curatã.
- Dacã un tãran din judetul Giurgiu, cultivã castraveti si
ardei, n-are voie sã-i vândã în capitalã.
- De ce ?
- Asa zice legea.
- Pãi, asta-i iobãgie curatã, legarea de glie.
- De glie, de tarinã, de ce vrei tu, asta-i noua formã de
iobãgie.
- A, iobãgia modernã.
- Te si miri, care-i diferenta între cele douã uniuni ?!
- Da, dom’le, chiar cã te miri ...
- Ce de similitudini !
|
