Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
// Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Imaginatia este mai importanta decat cunoasterea. Cunosterea este limitata, imaginatia inconjoara lumea.» - [A. Einstein]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
SITE-URI PRIETENE
»  Editura Boem@
»  Librăria online Boem@
»  Revista literară Boem@
»  A.S.P.R.A.
  Vizitatori:  28562764  
  Useri online:   27  
Revista literara BOEM@
Anunţ: Antologie literară colectivă  
Autor: Roland Florin Voinescu ( roli ) - [ UMOR ]
Titlu: Coruptie la export
Coruptie la export

Lumea este tot mai interesatã de
înavutire, din acest motiv un jurnalist ia
un interviu unui om de afaceri de succes.
- Domnule om de afaceri, felicitãri, bravo !
îl laudã jurnalistul.
- Da, multumesc !
- Vãd cã aveti un birou foarte luxos.
- Bine-nteles, la ce bani am pe mine, era si
normal.
- Normal ! Cum ati reusit, ce ati fãcut ? se
intereseazã jurnalistul.
- Am fãcut o firmã.
- Da, multi si-au fãcut firme, dar nu toti
au avut succesul dumneavoastrã rãsunãtor.
- Asa este !
- Ce fel de firmã ati fãcut ?
- Am fãcut o firmã de export.
- Bravo ! Ce profil ?
- Si din fatã si din profil, da !
- Nu, adicã ce obiect de activitate aveti ?
- Obiecte n-avem, noi ...
- Vã întreb, îl întrerupe jurnalistul, ce
exportati ?
- A, exportãm coruptie.
- Ce ... exportati ?
- Coruptie !
- Cum adicã ?!
- Ne-am gândit.
- Asa ?!
- Ce avem noi.
- E, ce avem noi ?
- Ce are tara noastrã din belsug, asa ca sã
mai dãm si la altii.
- Asa, si ?!
- Avem inudatii.
- Asa e, în fiecare an.
- Da, da’ n-am gãsit cereri la export.
- Cum asa ?
- Da, n-a vrut nimeni nici mãcar o inundatie.
- Nici mãcar una micã ?
- Nu, nimic !
- Ce oameni, sã nu iei tu mãcar o inundatie
micã.
- Nu merg deloc inundatiile la export, auzi.
- Si ce ati fãcut ?
- Am cãutat altceva, ce am putea vinde la
export.
- Si ce ati gãsit ?
- Dom’le, mizerie !
- Da, mizerie e peste tot.
- Da, dar cerere la export, nu !
- Si atunci ?
- Am cãutat în continuare si am gãsit ...
- Ce ?
- Nesimtire !
- Asa-i !
- Dom’le, e asa o nesimtirre, as putea
spune, chiar, cã e o nesimtire în stare purã.
- Si starea purã a nesimtirii a fãcut-o
atractivã la export ?
- Nu, slab de tot.
- Dar ati cãutat în continuare noi
oportunitãti de afaceri.
- Asa-i, e, ne-am tot uitat, ce avem noi, la
noi în tarã.
- Si, ce avem ?
- Pãi, unde ne uitam, peste tot vedeam ...
coruptie.
- Da, la noi coruptia e în floare.
- Si ce floare, chiar si iarna pe ger, tot
în floare e.
- Asa, si ?
- Am fãcut o firmã de export si acum
exportãm coruptie.
- Si coruptia merge la export ?
- Stii cum, ca pâinea caldã !
- Bravo ! Spirit întreprinzãtor.
- Da, sloganul publicitar al firmei noastre
este : ,, Corupti din toate tãrile
uniti-vã ! ’’
- Ã, ãsta nu era cu proletari, ceva ?
- Da, era cu proletari dar l-am adaptat la
timpurile noastre.
- A, sã înteleg cã s-au schimbat comunistii,
au fost înlocuiti de corupti.
- De-aia ne merge asa de bine, acest fapt
este parte integrantã a marilor realizãri
ale timpurilor moderne pe care le trãim.
- Si eu care mã miram.
- O, casã de piatrã !
- Ce casã, care casã ?
- Pãi, vã însurati.
- Eu ?
- N-ati zis cã sunteti mire ?
- Am zis cã mã întrebam.
- A, mã scuzati !
- Dom’le, ce idee genialã sã vinzi coruptie,
chiar si la export.
- Da !
- Si cum merge treaba ?
- Cum sã meargã, cum ar putea sã meargã
treaba cu coruptia decât foarte bine, ca
unsã.
- Mai ales dacã ungi pe cine trebuie.
- Treaba cu coruptia merge ceva de speriat,
dacã ai urnit-o din loc n-o mai poti opri.
- Asa-i, merge treaba cu coruptia ca pe
roate.
- Tocmai de-aia, sã vezi ce vile mi-am tras,
sã vezi ce masini de lux.
- Bravo, sã le purtati sãnãtos.
- Multumesc !
- Si, coruptia, asta.
- E !
- Cum o ambalati ?
- De ce s-o ambalãm ?
- Pãi, ambalaju’ frumos, vinde produsu’.
- Ãhã, produsu’ nostru numai are nevoie de
ambalaj.
- Nu ?!
- Nu, nici de reclamã numai are nevoie.
- Nu ?!
- Nu, se vinde singur.
- Extraordinar !
- Da !
- Si-n ce o duceti, în cutii de carton ?
- Ce cutii de carton.
- În sticle ?
- Ce sticle.
- Cum duceti coruptia la export, în sacose ?
- Nu, dom’le, cum sã vã explic eu.
- Cumva !
- Da, noi facem un fel de consiliere.
- Cum adicã, consiliere ?
- Adicã, vindem servicii.
- Nu servicii de cafea ?
- Bine-nteles cã nu.
- Da ?!
- Servicii de consultantã în domeniul
coruptiei.
- Extraordinar !
- Da !
- Si cum se desfãsoarã activitatea firmei
dumneavoastrã în domeniul exportului de
servicii de consultantã în domeniul
coruptiei ?
- În primu’ rând, trebuie sã vedem ce este
coruptia.
- Asa, cã de simtit, o simtim, sã o si vedem.
- Ce simtiti ?
- Coruptia !
- Cum ?
- S-a debransat lumea ?
- Da, s-a debransat.
- E, n-are ce mânca lumea ?
- Da !
- E, vedeti cum se simte coruptia.
- Da, frig, foame, asta-i coruptia.
- Deci, dumneavostrã cum o vindeti la
export ?
- Sã luãm un exemplu, sã vedem dacã e sau nu
coruptie.
- Spuneti !
- Un pacient îi dã o cutie cu bomboane unei
doctorite stagiare, care avea un salariu de
nu-si lua nici pâine în fiecare zi.
- Pãi, asta-i coruptie ?
- Coruptie, si-ncã la nivel înalt.
- La nivel înalt ?!
- Da !
- O cutie cu bomboane ?!
- Da !
- Da’ de ce era asa înalt nivelul coruptiei
în cazul de fatã ?
- Pentru cã atunci când i-a dat cutia cu
bomboane.
- Asa ?!
- Erau la ultimul nivel al spitalului.
- A, la ultimul etaj ?!
- Deci, coruptie la nivel înalt.
- Cu cât era etajul mai înalt cu atât era si
nivelul coruptiei mai înalt.
- Vezi c-ai înteles !
- Si totusi, cum vindeti sau cum consiliati
coruptia la export, cine se intereseazã de
asa ceva, de coruptie ?
- A, avem cereri, abia facem fatã.
- Dar cine-i interesat de coruptie ?
- A, pãi, toti.
- Toti ?!
- Da, toti !
- Care, toti ?!
- Camora, Yakuza !
- A, mafiile !
- Mafiile, da, italianã, japonezã, rusã,
americanã, chinezã.
- Si ... ?
- Si nu numai atât.
- Nu ?!
- Politicieni, politisti, judecãtori,
procurori, avocati, notari, vamesi.
- Cum, dom’le, politicieni?
- Bine-nteles !
- Dar de ce îi intereseazã pe politicieni
chestiile astea cu coruptia ?
- Sã vã explic.
- Asa, spuneti !
- Ai niste fonduri, pe la UE sã zicem.
- Sã zicem.
- Mai ales dacã-s nerambursabile.
- Mai ales dacã-s nerambursabile ?!
- Pãi, da, nerambursabile, adicã, poti sã
faci ce vrei cu banii, nu-ti mai cere nimeni
socotealã.
- Afacere de succes !
- Mie-mi spui !
- Asa, si ?!
- Vrei si tu sã-ti tragi o vilã, niste
masini luxoase.
- Pãi, vrei, da’ ce faci ?
- Deci, ai bani, dar, nu-i poti folosi.
- De ce nu-i poti folosi ?
- Pentru cã nu-s ai tãi.
- A !
- Sunt fonduri UE, banii contribuabililor,
ai oamenilor care au plãtit taxe, impozite,
accize.
- A, asa !
- E, tu ai o grãmadã de bani pe mânã, cum
faci sã-ti ridici vile cu acei bani, ce faci.
- Ce faci ?
- Apelezi la firma noastrã de exportat
coruptie.
- Si ?
- Si gata vila !
- Si pe la ãia prin UE se poartã ?
- Mai rar dar se poartã.
- Uimitor !
- N-ai auzit de ãla care s-a dus cu avionu’
de la minister, avionu’ statului, la plajã
la Ibiza ?
- Cu avionu’ statului la plajã ?
- Da !
- O bicicletã nu putea sã ia ?
- Cum sã meargã ditamai ministru cu
bicicleta.
- Asa-i, nu se cade, pãi, imaginea de
ministru.
- E, unu’, tot la imagine mã refer, dintr-o
tarã de undeva din lume, a venit la noi cu o
problemã.
- Ce problemã ?
- Scria lumea sloganuri pe pereti :
,, Primu’ corupt al tãrii ’’, sti cã la
presedinte îi mai zice si primu’ strungar al
tãrii, primu’ zugrav al tãrii, primu’
vidanjor al tãrii.
- Primu’ betiv al tãrii, dupã caz.
- E, la el scria : ,, Primu’ corupt al
tãrii ’’, disperat, a venit la noi sã-l
ajutãm.
- Si ce ati fãcut, cum l-ati ajutat ?
- Dom’le, din gramaticã !
- Cum din gramaticã ?
- Da, i-am spus sã punã niste panouri pe
care sã scrie : ,, Primu’ cinstit al
tãrii ’’.
- Senzational !
- Imaginea e foarte importantã, nu conteazã
dacã furi, ci conteazã cât furi, ca sã-ti
faci o imagine beton, de om cinstit.
- Bravo, dom’le ! Si aveti multe astfel de
cazuri rezolvate ?
- Bine-nteles !
- Bravo !
- Acum de curând, un politician din lumea a
treia.
- Vã ocupati si de politicienii din lumea a
treia, deci.
- Mai ales de politicienii din lumea a treia.
- Da ?!
- Da, e o cerere de coruptie la ãia.
- Chiar asa ?!
- Da, dar stai linistit.
- De ce ?
- Pe noi încã nu ne-au întrecut.
- A, asa !
- Da, de fapt nici nu au sanse sã ne ajungã
din urmã la coruptie, dar sã ne întreacã.
- Deci, pot sta linistit, nu e nici o sansã
ca politicienii din lumea a treia sã-i
întreacã pe ai nostrii.
- Mai au multe de învãtat, tocmai i-am dat o
consultantã unuia în domeniul coruptiei, de
a rãmas si el mirat.
- Era din lumea a treia ?
- Bine-nteles !
- Ce i-ati spus sã facã ?
- Sã fure tot ce prinde, aveau vapoare, a
furat vapoarele.
- Foarte frumos !
- Mie-mi spui, a furat banii de la drumuri,
chiar si de la parcãri.
- Ai, dom’le, si banii încasati din parcãri ?
- Tot, n-a lãsat nimic sã-i scape, a cãrat
la saci cu bani la greu.
- E, muncã multã, epuizare, nu-i usor sã fi
nici corupt.
- Nu-i plânge de milã, cã la ce bani are s-a
descurcat.
- Asa, si ?!
- I-am spus sã afiseze niste afise cu
inscriptia : ,, Aici sunt banii
dumneavostrã ’’.
- Unde sã punã afisele ?
- În fata vilei de sute de mii de euro a lu’
fii-sa.
- De ce ?
- Ca sã stie lumea ce s-a fãcut cu banii pe
care îi lua cinstitu’ politician sub formã
de taxe, impozite, accize si asa mai departe.
- Ca sã creadã lumea cã-i cinstit.
- Da, l-am consiliat sã aparã la
televiziunea lor, acolo, sã spunã cã el
luptã împotriva coruptiei si a bãietilor
destepti.
- Pãi, sã spunã sau sã lupte împotriva ...
- Cum sã lupte, nu-ti dai seama ce spui,
pãi, dacã ar lupta împotriva coruptiei,
primu’ care ar trebui arestat, el ar fi.
- Deci, s-a descurcat, a furat la greu.
- Vile, combinate siderurgice, energie
electricã pe care o revindea prin firmele
cãpuse ale lu’ fra-su, pe cea pus mâna a
rezolvat.
- Dar lumea din tara respectivã ?
- Ce-i cu lumea ?
- Ce zicea ?
- A, pãi, nu ti-am spus cã a pus pancarde.
- Ba da, mi-ati spus !
- Asa, e, i-am indicat, l-am consiliat sã-si
însceneze chiar si un proces.
- Aoleo ! Un proces ?
- Da !
- Pãi, dacã cumva scãpau lucrurile de sub
control, ce fãcea, dictator nebun si corupt,
dar dacã se supunea unui proces putea s-o
încurce, mai ales la cât furase de când era
la putere.
- Nu, cã era obisnuit.
- Cum era obisnuit ?
- El furase puternic si înainte, fãcuse
parte din politia politicã a fostului
dictator, timp în care a fãcut banu’ grupa
mare si si-a întãrit pozitia în politicã.
- Si cu procesu’ ?
- A, i-am spus sã punã chiar el în functie
pe procuroru’ care-l ancheta.
- Adicã, procuroru’ care ancheta cazu’ era
numit în functie chiar de cel anchetat ?
- Sigur !
- Ce metode sunt astea ?
- Metode extrem de sigure de înavutire
rapidã, exportate de firma noastrã de
coruptie, sã spunã cã luptã chiar el
împotriva coruptiei, sã-si însceneze un
proces cu procuroru’ numit de cel anchetat,
adicã de el însusi.
- Stai, dom’le, pãi, ãia erau asa prosti în
tara aia, sã creadã asemenea minciuni
grosolane ?
- Pãi, da, de ce crezi cã sunt lumea a
treia !


Nr Comentarii Comentatori
[ Comentează! ] [ Texte ] [ Autori ] [ HOME ]
«Cenaclul Literar Online»
«Noduri şi Semne»
Revista literară Boem@
EXPOZIŢIE DE CARTE
Ion POTOLEA, Domn cu joben, Ed.Porto Franco, Galati, 1991
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALURI DE LITERATURĂ
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Contact
Istoria cenaclului
Membrii fondatori
(1983-1989)
ONOMANTIA
Revista literara BOEM@

DONATI
PENTRU CULTURĂ

  Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE     PROZĂ     ESEU     TEATRU     UMOR     DIVERSE     BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@edituraboema.ro              Copyright © 1999, 2002 - ANA & DAN