Cenaclul literar «Noduri si Semne» NODURI ŞI SEMNE Cenaclul literar «Noduri si Semne»
// Cenaclul literar «Noduri şi Semne» - «Omul are un singur mijloc de a lupta impotriva erorilor: ratiunea.» - [Ludwig von Mieses]
NOUTĂŢI POEZIE PROZĂ ESEU TEATRU UMOR DIVERSE BIBLIOTECĂ
HOME
CREAŢII LITERARE
Autori-Texte-Opinii
Adaugă un text
Modifică/Şterge text
Modifică/Şterge opinie
ÎNREGISTRĂRI
Înscrie-te!
Modifică înscrierea
Şterge înscrierea
Schimbă parola
NOUTĂŢI
Ultimul text plasat
Ultimul autor înscris
Lista textelor
Lista comentariilor
NOU! NOU! NOU!
Termeni & Condiţii
Link-uri utile
SITE-URI PRIETENE
»  Editura Boem@
»  Librăria online Boem@
»  Revista literară Boem@
»  A.S.P.R.A.
  Vizitatori:  28562475  
  Useri online:   28  
Revista literara BOEM@
Anunţ: Antologie literară colectivă  
Autor: Roland Florin Voinescu ( roli ) - [ UMOR ]
Titlu: Centenarul
Centenarul

Discursul presedintelui unui partid
politic :
- Stimati colegi, anul acesta sãrbãtorim,
dacã se poate spune asa, centenarul ...
centenarul de la abominabilele rãbufniri
petrecute cu numai o sutã de ani în urmã. Ce
înseamnã o sutã de ani, pentru un om o sutã
de ani e mult, dar pentru omenire o sutã de
ani sunt o clipã. O sutã de ani nu înseamnã
mai nimic pentru omenire, si-n acesti o sutã
de ani s-au schimbat multe lucruri, foare
multe. În 1907, cu numai o sutã de ani în
urmã, ceva inadmisibil, niste lihniti, niste
desculti, cã nu pot sã le spun altfel, ce
fãceau în barbaria lor ... priogoneau niste
onesti boieri, de parcã acestia erau niste
lipitori care le sugeau sângele. Era oare
necesarã prigonirea acestor oameni, niste
onesti boieri, de cãtre bande de lihniti si
desculti ? ... De ce fãceau lihnitii aceste
lucruri inumane în nebunia lor, de parcã
nebunia mai are nevoie de motive, si totusi,
de ce se fãceau vinovati acei onesti boieri,
de ce se fãceau vinovati ... luau si ultima
bucãticã de pâine de la gura copiilor acelor
barbari, lihniti si desculti, cã ... nu pot
sã le spun altfel. Dar ce înseamnã o
bucãticã de pâine, meritã, oare, sã te dedai
la astfel de actiuni abominabile pentru,
doar, o bucãticã de pâine ?
Astãzi s-au schimbat vremurile, în
ziua de astãzi, dupã o sutã de ani, lumea
s-a schimbat radical, pot spune chiar cã
lumea s-a schimbat fundamental. În perioada
scursã de la evenimentele de un barbarism
abominabil, noi, am dezafectat statuia, nu
de alta dar sã nu le mai dea idei si altora,
am dãramat monumentul din capitalã care
amintea de abominabilele fapte, de prigoana
îndreptatã împotriva a celor care cu
sudoarea fruntii si-au ridicat câteva conace
si se lãfãiau pe la Paris. Ce fãceau la
Paris ? Asa cum a spus poetul, învãtau sã-si
facã nodul la cravatã. În ziua de azi,
acesti mari cinstiti ai neamului, ce fac, au
pus taxe, de exemplu, taxa de drumuri, n-au
fãcut în zece ani nici mãcar o autostradã,
dar au plantat panouri cu inscriptia :
,, Aici sunt banii dumneavoastrã ’’; sau
taxa auto, pentru prima înmatriculare sau
pentru ultima înmatriculare, dupã caz,
pentru aceia care la ce bani au nu vor mai
avea posibilitatea sã-si mai cumpere
vreodatã altã masinã. Si lumea ce face ? ...
În loc sã se dedea la practici inumane de un
barbarism abominabil ca acei lihniti si
desculti de acum o sutã de ani ... Nu ! ...
Lumea îi iubeste, îi aclamã, face poze cu ei
prin cârciumi, alte vremuri ... Cum s-au
schimbat vremurile ... Extraordinar ! Lumea
îi iubeste, îi aclamã, numai e ca pe
vremuri, sã te rãzbuni într-un mod barbar pe
cel care ti-a luat si ultima bucãticã de
pâine de la gurã, inadmisibil, ce barbarism.
Astãzi, la numai o sutã de ani, ce evolutie
spectaculoasã a societãtii în care trãim,
astãzi, da, astãzi, lumea se bucurã de
batjocora la care este supusã de cãtre marii
cinstiti ai neamului, lumea este fericitã,
este în extaz, marii cinstiti ai neamului îi
batjocoresc si îi umilesc în fel si chip si
ei se bucurã, se bucurã de batjocorã. E ca
si cum ar veni niste hoti sã-ti fure din
casã, iar tu le-ai deschide, vesel, iar la
plecare ti-ai face poze cu ei, mândru. Lumea
plãteste o grãmadã de bani la sistemul de
sãnãtate, de exemplu, iar în spitale nu e
oxigen pentru operatii si mor pacientiii ca
mustele, dar lumea ne se mai dedã la
barbarisme ca-n trecut, nu. Astãzi, cartiere
întregi se debranseazã de la cãldurã pentru
cã lumea nu mai are bani sã plãteascã
cãldura si sã dea si de mâncare copiilor ...
iar la marginea orasului rãsar, nu vile,
cartiere de vile ... Extraordinar ! Cum
s-au schimbat vremurile. Ce ne învatã
istoria ? ... Bine, nu centenarul faptelor
abominabile despre care discutãm acum.
Istoria ne învatã cã ... arta cere
sacrificii. Asa cum Mesterul Manole a
zidit-o pe Ana ... tot asa ... acesti mari
cinstiti ai neamului au ctitorit ... vile
luxoase ! Marii cinstiti ai neamului au
zidit la temelia vilelor lor pe aceia care,
au cam sucombat, pentru cã medicamentele de
care erau dependenti nu au mai ajuns în
farmacii. Dar ... dar sacrificiul lor n-a
fost în zadar, ci pentru ca marii cinstiti
ai neamului, cu banii de la medicamente sã
ctitoreascã cartiere de vile.
Si totusi ... totusi, încã si-n ziua
de astãzi, în urma acestor schimbãri
radicale petrecute în societatea noastrã,
când lumea se bucurã de batjocorã si
umilinte, când lumea face manifestatii în
stradã de adeziune si de sprijin pentru
marii cinstiti ai neamului, mai apar unele
specimene, niste nebuni, niste turbati,
care ... care la fel ca barbarii de cum o
sutã de ani care prigoneau lipitorile care
le sugeau sângele, aceste specimene, ceva
inadmisibil, folosesc violenta ... în
limbaj. Auzi, sã spunã ei cã un mare si
incomensurabil cinstit al neamului, care i-a
fãcut vilã lu’ fii-sa de sute de mii de
euro, este un criminal ... De ce ? C-a luat
banii de la sãnãtate si-a murit lumea prin
spitale cã nu erau medicamente, vai, da’ sã
spunã asa ceva. Ce mare lucru cã au murit
câtiva pacienti din lipsa banilor în
spitale. Facem niste reportaje la televizor
în care-i acuzãm pe medici cã nu si-au tãiat
unghiile, si gata, dar sã folosesti violenta
de limbaj, sã te dedai la asemenea
manifestãrii abominabile ca acu’ o sutã de
ani. Inadmisibil ! ... Sã spui cã unul
dintre cei mai mari cinstiti ai neamului a
furat banii de la învãtãmânt, când mai sunt
scoli la care elevii merg cu lemne în
ghiozdan pentru a încãlzi putin soba din
clasã. Da, mai sunt zone unde copiii merg pe
jos kilometrii si iarna si vara sau sunt
dusi cu tractorul la scoalã. Dar ce era sã
facã sãrmanul cinstit, oricum nu sunt bani
sã ia masini de lux la toate scolile, asa
cã, sãrmanul cinstit si-a luat el masinã de
lux cu acei bani, ca exemplu pentru
învãtãmânt. Nu de alta, dar banii trebuiau
cheltuiti. Tocmai acei nebuni care folosesc
violenta de limbaj îi acuzã pe marii
cinstiti ai neamului cã nu cheltuiesc, nu
absorb fondurile venite de la UE, chiar ei
spun despre un enorm cinstit al neamului cã
este un bandit cã si-a luat masini de lux
din banii oamenilor când copiii n-au cu se
se încãlzii în scoli. Inadmisibil !
Astãzi, lucrurile au evoluat, la
centenarul abominabilelor prigoniri ale
marilor cinstiti ai neamului de cãtre
lihniti si desculti ... astãzi ... tuturor
ne este mai bine, vile, masini de lux,
excursii exotice ... lumea este în extaz,
asa cum am mai spus face poze-n cârciumi cu
marii cinstiti ai neamului, aceia care i-au
împovãrat cu taxe si nu numai atât, dar
banii strânsi din taxe i-au folosit numai
pentru interese proprii si de grup ... Lumea
se bucurã de batjocora si umilintele la care
este supusã. Vezi pensionari care dupã o
viatã de muncã n-au ce mânca, dar, îi vezi
fericiti cum se înghesuie la cozi unde marii
cinstiti ai neamului îi mituiesc cu câte
ceva de-ale gurii de pomanã. Acei pensionari
îi laudã si îi iubesc pe marii cinstiti ai
neamului care dupã ce le-au luat tot,
absolut tot, acum îi mituiesc cu câte ceva
de-ale gurii, bine-nteles, tot din banii pe
care marii cinstiti ai neamului i-au strâns
de la populatie, de la pensionarii în extaz.
Cã doar, atât timp cât lumea se bucurã de
batjocora si umilintele la care este supusã,
fãcând meeting-uri de adeziune cu marii
cinstiti ai neamului ... asta meritã !
Bucuria oferitã de schimbarea
societãtii noastre chiar în anul
centenarului faptelor abominabile comise la
1907, bucuria generatã de batjocora si
umilintele la care este supusã lumea,
aceastã bucurie este umbritã de câtiva
iresponsabili care îi acuzã pe marii
cinstiti ai neamului, folosind violenta de
limbaj.


Nr Comentarii Comentatori
[ Comentează! ] [ Texte ] [ Autori ] [ HOME ]
«Cenaclul Literar Online»
«Noduri şi Semne»
Revista literară Boem@
EXPOZIŢIE DE CARTE
Denisa Lepadatu, Soapte de catifea, Ed.InfoRapArt, Galati, 2012
ANTOLOGIE LITERARĂ
Arhiva de ANTOLOGII
FESTIVALURI DE LITERATURĂ
Biblioteca CENACLULUI
Cărţi publicate de membri
ACTIVITATE LITERARĂ
Arhivă IMAGINI
ATELIER LITERAR
Dicţionar de tehnici
Figuri de stil
Starea poeziei
Literatura fantastică
Curente literare
Reguli de ortografie
Contact
Istoria cenaclului
Membrii fondatori
(1983-1989)
ONOMANTIA
Revista literara BOEM@

DONATI
PENTRU CULTURĂ

  Opiniile sau punctele de vedere întâlnite aici aparţin celor care le-au exprimat.
POEZIE     PROZĂ     ESEU     TEATRU     UMOR     DIVERSE     BIBLIOTECĂ
Contact: webmaster@edituraboema.ro              Copyright © 1999, 2002 - ANA & DAN