Haina
Un parlamentar iese împreunã cu
amanta dintr-un restaurant de lux. În
parcare asteaptã un reporter pentru ai lua
un interviu parlamentarului. O pensionarã
care trecea pe trotuar se opreste sã asiste
la interviu.
Afarã este frig iar parlamentarul cu
amanta sa se grãbesc spre masinã.
- Domnule parlamentar ! strigã reporterul.
- Cine-i ãsta, dragã ? întreabã amanta.
- Nu stiu, dragã. Ce vrei, dom’le ?
- Bunã seara ! salutã respectuos reporterul.
- Bunã seara !
- Domnule parlamentar, sunt de la ziar,
doresc sã vã iau un interviu ...
- Dom’le, îl întrerupe parlamentarul, asta
nu e orã de interviuri si nici locul nu e
potrivit.
- Stiu cã nu este un loc prea potrivit dar
vreau sã profit de ...
- Asa sunteti voi ãstia, profitori, strigã
amanta, hai, dragã, sã mergem cã mi-e frig.
- Da, maicã, mergeti cã e frig! intervine si
pensionara.
- Taci, mamaie, se rãsteste reporterul,
domnu’ parlamentar, un minut, asa
economisiti timpu’ mâine.
- Da, cum ?! se mirã parlamentarul.
- Numai vin mâine, sã vã caut.
- Hai, dom’le, zi repede.
- Ce sã zicã repede, cã mi-e frig,
nu-ntelegi ! strigã supãratã amanta.
- Ba-nteleg, dragã, da’ nu vezi cã se tinã
ãsta ca scaiu’.
- Ce scai, tie-ti arde de interviuri
s-o-nghet de frig !
- De, maicã, aia e fustã pentru vremea asta
de iarnã, de, una mai scurtã nu gãseai, sau
ti-a intrat la apã, comenteazã pensionara.
Parlamentarul se uitã uimit la amanta sa,
care este îmbrãcatã cu o hainã de blanã.
- Dragã, dar ti-am luat hainã de blanã, nu
te încãlzeste ?
- Ce, sã mã încãlzeascã o amãrâtã de hainã
de blanã ca asta, se rãtoieste amanta.
- Dacã haina asta de blanã e amãrâtã, a mea,
cea ponositã, o fi de lux, concluzioneazã
pensionara.
- Da, domnisoarã, si mie îmi pare a fi
foarte bunã, intervine si reporterul.
- Dom’le, sti ceva, dumitale ti s-o pãrea
bunã pentru cã tu vrei sã ne ti aici, în
frig.
- Domnule parlamentar, pe scurt, vreau sã vã
întreb ce s-a ...
Amanta care tremurã de frig, îl
întrerupe pe reporter.
- Dragã, hai, cã mi-e frig !
- Stai, dragã, lasã omu’ sã-ntrebe.
- Mi-e frig !
- Îi e frig fetii ! intervine si pensionara.
Pentru cã este o iarnã blândã cu
temperaturi ridicate pentru aceastã perioada
a anului, iar el a cheltuit o avere cu haina
de blanã a mantei sale, nu poate accepta
ideea cã amantei sale îi este frig.
- Dragã, haina asta m-a costat cinci mii de
euro !
- Aoleo, maicã, mi-e rãu ! strigã pensionara.
- Domnule parlamentar, cinci mii de euro, si
eu care vroiam sã vã întreb de fondurile de
la uniune.
Parlamentarul si amanta încep sã se
certe.
- Ce, doar atât, ce-i amãrãciunea asta,
toate prietenele mele au haine de blanã
marfã, si eu o gioarsã.
- Dragã, dar este foarte bunã si e si foarte
scumpã.
- Ce, scumpã, asta numesti tu scumpã !
- Ce vrei, dragã, nevesti-mii i-am luat una
pe care am dat doar douã mii de euro.
- Auzi, maicã, doar douã mii de euro, parcã
a zis doi bani.
- Sã nu-mi scoti mie ochii cu bãbãciunea,
aia, cu care esti însurat, ce, mã compari pe
mine cu baba ta !
- Mã iertati, dar cu banii de la drumuri ce
s-a întâmplat, autostrãzile Bucuresti-
Constanta-Giurgiu ?
- Lasã-mã cu autostrãzile, dom’le, nu vezi
cã am probleme.
- Ce, ai probleme, cum sã nu ai probleme
dacã îmi scoti mie ochii cu ce ai cumpãrat
pentru nevastãta-ta.
- Domnule parlamentar, banii de la drumuri
unde sunt ?
- Ce spui, tie nu ti-am luat nimic, dar
masina, aia, de treizeci de mii de euro, dar
masina !
- Aoleo, maicã, mie mi-e rãu, rãu de tot,
auzi, treizeci de mii de euro !
- Aia-i masinã, si oricum mi-ai luat-o anu’
trecut.
- Si ce dacã e de anul trecut, nu mai e
bunã ?
- A, e veche, maicã !
- Dar fondurile care se plãtesc pentru TVA,
cã la o masinã ca asta s-a plãtit mult TVA,
banii de la TVA, unde sunt ?
- Dragã, dar câte bijuterii ti-am luat.
- Domnule parlamentar, banii, unde sunt
banii ?
- Bijuterii, auzi, câteva inele, câtiva
cercei, ha !
- Colierul de opt sute de euro, cu cercei de
cinci sute de euro si inel de patru sute de
euro ...
- Zici opt sute de parcã ai zice opt mii.
- Domnule parlamentar, dar banii pentru
somaj, de ce nu sunt banii ?
- Nu te-am dus în excursii la Paris, la
Londra.
- Domnule parlamentar, banii de la pensii,
de ce nu sunt bani de pensii ?
- Ce, m-ai dus pânã la Paris, pânã la
Londra, p-aici pe lângã casã, în Europa, ce
mare lucru.
- Asa-i, maicã, si eu am fost pânã la Vadu’
lat si la Turtucaia, cu personalu’, chiar
asa, ce mare lucru !
- Nu, dragã, am vrut sã zic cã ...
- Ai vrut sã zici cã-mi trebuie altã hainã,
asta ai vrut sã zici.
- Nu vã supãrati, dar fondurile venite din
Europa, ce a fãcut parlamentul cu ele ?
- Ce mã intereseazã pe mine, au fãcut ce-au
vrut. Dragã, dar haina nevesti-mii care-i
mai ieftinã, e foarte bunã.
- Pe mine nu mã intereseazã ce hainã i-ai
luat tu sotiei tale, dragã, pe mine mã
intereseazã numai ce haine îmi iei mie. În
cazul, în care nu-ti vine mintea la cap si
nu îmi iei o hainã de blanã beton ...
- Maicã, ce hainã de blanã e aia, fãcutã din
beton ?
- Dragã, dar ...
- Auzi, sã-mi spui tu ...
- Auzi, maicã, hainã de beton, cine a mai
auzit !
- Domnu’ parlamentar, dar cu fiscalitatea
excesivã, cu foarte multe taxe si impozite;
ce se întâmplã cu banii din taxe, unde sunt
banii ?
- Ti-am luat hainã de blanã de cinci mii de
euro, i-am luat nevesti-mii hainã de blanã
de douã mii de euro, ce mai vreti ?
- Domnu’ parlamentar, dar banii care se
plãtesc pentru sãnãtate si nu ajung la
spitale,
unde sunt ?
- A, vrei sã mã îmbolnãvesc, mi-ai luat o
amãrâtã de hainã de blanã de cinci mii de
euro, care nu tine de cald, ca sã scapi de
mine.
- Cum poti sã spui astfel de prostii, cum sã
vreau sã scap de tine.
- Alo, domnu’ parlamentar, banii de la
sãnãtate ?
- Dacã nu vrei sã mã îmbolnãvesc, trebuie
sã-mi iei o hainã nouã.
- Asa, maicã, cu banii de la sãnãtate ia-i
fetii o hainã nouã, sãrãcuta, sã nu se
îmbolnãveascã cã-i pãcat de ea, ia uite-o
cât e nemâncatã, numai piele si os, vai de
mama ei.
- Domnule parlamentar, insistã reporterul,
dacã se plãtesc asa multe taxe si mai vin si
fonduri de la UE, de ce niciodatã nu sunt
bani, nici la sãnãtate, nici la
învãtãmânt ...
- Dragã, dacã zici cã ti-e frig cu haina
asta de blanã, gata, trebuie sã-ti iau alta,
mai scumpã.
- Foarte bine, dar sã fie la vreo douãs de
mii de euro, asa !
- Aoleo, maicã, de la douãs de mii de euro
încolo încep apartamentele, fato, tu ce vrei
casã sau hainã de blanã.
- Cât ? N-am !
- Domnule parlamentar, unde sunt banii din
taxe si impozite, ce s-a fãcut cu banii ?
- N-ai !
- N-am !
- E, atunci nu o sã mã m-ai ai nici pe mine !
Parlamentarul vede cã nu are nici o
iesire, asa cã cedeazã santajului.
- Bine, stai sã vãd cum fac ... stai sã mã
gândesc ... sãptãmâna viitoare vin niste
fonduri din Europa, pentru nu stiu ce, dar
nici nu are importantã pentru ce vin banii,
important e cã ...
- Eu o sã am o hainã nouã de blanã ! strigã
fericitã amanta.
- Ce ati spus cã faceti cu fondurile venite
de la UE, domnu’ parlamentar ?
- De unde ai zis cã iei banii, maicã ?
- Vai, ce fericitã sunt !
- Asta e, acum, sper sã nu vrea si nevastã-
mea vreo hainã nouã.
- De ce, maicã, ce nevestii nu-i iei ?
- Dragã, numai pot de fericire, hai sã
mergem !
- Domnule parlament ...
- Bãi reportere, ti-am rãspuns la toate
întrebãrile, mi-a pãrut bine cã ne-am
întâlnit, la revedere.
- Ce rãspuns ... ce la revedere. A plecat,
are treabã sã cumpere haine la toatã lumea.
- Da, maicã, ce parlamentari generosi avem,
maicã, sã ia ei haine, asa, la toatã lumea.
- Care toatã lumea, ce, mata, ti-a luat vreo
hainã ?
- Sigur cã si mie mi-a luat haina ...
- Ce hainã ti-a luat ?
- Mi-a luat si haina de pe mine !
|
