Autor:	ruddy ( ruddy ) - [ POEZIE ]
Titlu:	amicul meu

mi-am prins iubirea in rever si alerg mandra pe alei nu-mi trebuie niciun reper mi-ajunge batranul tei. aici era cand infloream si cand plangeam pe banca, aici mereu il dojeneam si-l mangaiam sa taca. acum cand anii au trecut noi am ramas la fel eu cu iubirea la rever si teiul... un boem.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	multumesc vlacos!	ruddy
2.	Ma bucur ca am putut vedea in spatele comentariului tau de la "The King's Speech" un sentiment prea rar in ziua de azi, un sentiment nobil as putea spune.	zaharia20
3.	multumesc tuturor pentru atentie! e semn ca inca sunteti vii aici pe noduri.	ruddy
4.	Frumos poemul tau. Imi place asa cum e. Nu-nteleg de unde izvoraste dorinta aceasta de a schimba cate ceva, de a "baga un "doar"". Nu o luati in nume de rau. Stiu. Un sfat ramane un sfat si-l inteleg insa creatia altuia trebuie acceptata asa cum este ea in primul rand Cel putin asta-i parerea mea. Cum ar fi acela care ar indrazni sa spuna ce ar mai trebui bagat sau scos dintr-o poezie a lui Nichita Stanescu. Nu-i cazul aici dar principiul e valabil.	zaharia20
5.	... un boem. Frumos!	Amena
6.	boem cu dulci arome, teiul stã ruginit de trista toamnã cu ochiul desfrunzit, holteiul te-aşteptã cu iubirea, doamnã	cotangenta
7.	sã-ţi tãiascã amicul! Dacã bagi un ”doar” în ultimul vers din prima strofã, ai evita ruperea de ritm(”mi-ajunge doar bãtrânul tei”) Vezi ce faci cu rimele din ultima strofã. În rest, la tine, aşa cum ne-ai obişnuit, mesajul poeziei e clar,...mai trebuie doar niţel lucrat la prozodie.	Aton_Ra

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]