Astãzi vreau sã împart zâmbete
Pentru cei care simt prea mult,
Trãiesc intens
Dar putin,
Pentru cei care iubesc cireşele
De mai,
Care miros iasomia
Şi scriu poveşti
Adevãrate
Despre viaţã.
Pentru voi, cei care
Iubiţi aproapele
Pânã la graniţa
Cu uitarea,
Cei care sunteţi apãsaţi
De rãsãritul de mâine,
Cei care ştiţi
Cã zâmbetul
Poate costa
O viaţã!
Astãzi fac cinste,
Vã scot la un zâmbet
Şi plãtesc eu!
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Ruddy,nu mai surprinzi,eşti atât de vie printre versurile tale încât,de te-aş vedea, te-aş recunoaşte oriunde...Eu rãspund concret,la o aşa invitaţie,cu un mesaj:<>,nu vom apuca /a bea/ceaiul bãtrâneţii/cu aroma de pelin.
O invitatie ce poate fi, in acelasi timp, o carte de vizita pentru ca doar cine cunoaste valoarea unui zambet, nascut din adancul inimii, in ciuda apasarii zilei de maine, poate dori altora aceeasi bucurie ... bucuria sincera a oamenilor frumosi, ce iubesc natura, adevarul, aproapele ...
Multumim!
