As putea scrie multe clisee acum,
Cand tu adaugi un nou an la al tau drum,
Dar ce rost are sa-ti scriu aceleasi licori
Pe care stiu ca le auzi de-atatea ori?
Chiar n-ar fi mai bine, mai sincer, mai
frumos,
Sa-ti spun, pur si simplu, un "te iubesc"
duios,
Sa-ti promit ca nu vei mai varsa lacrima,
Sa-ti sarut obrazul zvacnind cu patima?
Si poate eu, fiind cuprins de ziua ta,
Voi lasa prada uitarii gelozia,
Picotand pe bratele tale materne
Ca intr-un tablou drag, cu tuse eterne...
Si aici, iubito, lang-acest semineu,
Sa ramanem solitari, uitand de dineu,
Invaluiti doar de foc si inserare,
Petrecand cea mai simpla aniversare...
|
