Si cand icoana Ta, Iisus, plange cu lacrimi
de mir,
Eu vin repede si ingenunchez si la ea ma-
nchin...
Din buchetul meu de flori rup si daruiesc
cate-un fir,
Cu fiecare fir dat de floare pierzand un
suspin...
Desi credinta mi-e putina sau deloc, Tu ma
ierti,
Iar lacrimile Tale de mir ma mangaie pe
chip...
Desi am multe faradelegi, Tu, Iisus, nu ma
certi,
Ci ma tamaduiesti ingaduitor caci eu sunt
mic.
Si gura mea e plina acum de lauda mare,
Si le spun oamenilor sa vina la icoana Ta,
Sa ingenuncheze, sa se roage-n credinta tare,
Pentru ca sigur in lacrimi de mir Tu te-ai
intrupa!
