Vrabiutele le iert, desi zboara si-mi
sfideaza linistea,
Caci stiu sigur ca tot ce vor este sa-mi
atraga atentia.
Dar n-am timp de ele... Iubita mea luminoasa
ma rasfata
Si-mi spune sa uit de toate cand vara e-n
ceas de dimineata.
Chipul ei, sufletul ei - ce frumusete
neasamuita!
Inteleg acum cat de mult ii place ei sa fie
privita...
Si tocmai cand iubirea-i mai mare si cand nu
mai stiu ce sa-i zic,
O picatura de roua se prelinge de pe-o
frunza si... pic!
Acum, de pe masuta ia un mar si ma obliga sa-
l gust.
N-am ce face, tac, ii accept ordinul, m-
apropii usor si musc,
Cand, deodata, o gargarita, din zbor agitat,
vine de sus!
Iubita mea o aseaza in causul palmelor - un
suras...
De catva timp, neclintit, o analizez
admirativ, umil;
Apoi, dintr-o dorinta ivita din neant, o
sarut viril.
Ea se cutremura toata si nu-ntelege gestul
meu subit -
Ii spun ca vine caldura de la amiaza si ca m-
am smintit...
