Vad tot mai des cum vinovatii sunt
nevinovati...
Atunci, cand aud verdictul nedrept, privesc
in jur -
Se-ntampla astfel caci sunt ai banilor
imparati,
Si, desi se poarta in lux, nimic nu mai au
pur.
Nedreptatea mare de azi calca-n picioare
tot -
Mormintele eroilor din Revolutie,
Reformele omului care-i facut idiot,
Amintirea Unirii dintr-o Constitutie...
Sunt roman si, din pacate, mi-e rusine...
Oriunde m-as duce, toti m-arata cu degetul,
Doar din cauza coruptiei ce se impune,
Chiar aici, de hoti ce-au furat si spurcat
pamantul!
Imi lipseste gloria de altadata,
Cand, inferiori, dar sufletisti, ii bateam
pe turci,
Cand romanul poet avea talent tot, deodata,
Cand puterea era in tarani si in ale lor
furci!
Mi-e dor de Vlad Tepes si de dreptatea lui
sfanta,
Mi-e dor de Mihai, Mircea, Iancu si
Alexandru,
Mi-e dor de fluier al ciobanului care-ncanta,
Mi-e dor de cinstea unor stramosi de care-s
mandru...
Si, cand nedreptatea-mi aduce dezamagire,
Vreau sa ma-mbrac in zale, sa iau sabia-n
mana,
Si, fara teama-n ochi, condus de-o sfanta
sclipire,
As dori sa-i tai cu sete, sa-i fac iar
tarana!
|
