Autor:	Aura Istrate ( aura ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Arginti de nu mai ai...

Arginţi de nu mai ai, mã vinde, Nu fi hapsân, cãci preţul ce-l primeşti E pe o umbrã ce-a cântat colinde Doar ţie, la ferestrele-ţi regeşti Nu sta pe gânduri, tu mã dã la primul Ce îţi întinde-n palmã doi arginţi Nu ştie el ce cumpãrã, sãrmanul Precum nici tu nu ştii, acum ce vinzi Nu mã lãsa sã sfârãi în amiazã Pe o tarabã tristã într-un colţ Cãci rişti sã mor absurd de metastazã Şi dintre crini sã lãcrimeze-un hoţ Nu îi lãsa pe toţi sã mã mãsoare Şi pe cântar nu mã trânti la toţi Eu nu am fost de tine-ascultãtoare Dar nici nu-i pot uimi pe idioţi Nu-ţi fie teamã sã te-ntorci târziu Şi fãrã mine în ograda-ţi largã Cãrarea spre uitare eu n-o ştiu Şi-oi rãsãri la primavarã-n iarbã Piciorul tãu bolnav o sã mã afle Mai fragedã, mai lesne de zdrobit Orgoliul lui flãmând adãnc sã-ngroape Nevoia de-a iubi şi-a fi iubit Arginţi de nu mai ai, mã vinde Nu fi hapsân, cãci pretul ce-l primeşti E pe o umbrã ce-a cântat colinde Doar ţie, la ferestrele-ţi regeşti

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Multumesc Zenobia	aura
2.	O umbra care pune idiotii la colt si canta regeste! Aplaud si fac plecaciuni sub fereastra ta Aura.	zenobia
3.	Nu totul e de vinzare...uneori argintii nu ne sunt necesari oricit de multi am avea...si nu toti au pret! Imi place atitudinea ta! Rezonez intru totul!	cotangenta

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]