Autor:	Aura Istrate ( aura ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Ceas ne-ntors

Bate pasul fãrã grabã, Ceas ne-ntors cadenţã vie Mã gãsesc şi eu în treabã Sã-l intreb de noi ce ştie? Ce sã ştiu voi sunteţi doarã Doi pribegi pierduţi de turmã Douã picãturi de cearã Pânã-n ceasul cel din urmã Tu eşti ochi iar el privire Tu te-ntuneci, te lumini El aleargã în neştire Dupã versul ce-l suspini Tu eşti mal de râu nãvalnic Şi te surpi de dragul lui El te spalã-n şoapte grabnic Nu te-mparte nimãnui El e rugul tu eşti rodul Îndulcit sub ochi de lunã El se-agaţã de nãrodul De prin rouã când te-adunã El albastrul tu lumina El înaltul tu întinsul Tu mlãdiţa el tulpina Împreunã, paradisul Bate pasul fãrã grabã Ceas ne-ntors cadenţã vie Mã gãsesc şi eu în treabã Sã-l intreb de noi ce ştie?

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Poemul acesta parca ar avea niste brate atat de lungi incat reusesc sa cuprinda totul. "El albastrul tu lumina El înaltul tu întinsul Tu mlãdiţa el tulpina Împreunã, paradisul"	zaharia20
2.	si albastru si lumina,intr-un cuvant Aura!	Diana Cris
3.	Imi place, felicitari!	Marcoci Dorian
4.	El albastrul tu lumina El înaltul tu întinsul Tu mlãdiţa el tulpina Împreunã, paradisul remarc în mod special	cotangenta

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]