Autor:	Aura Istrate ( aura ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Lacrimã de cer

Mai la deal de cuşma casei Cu pridvorul ei beteag Şade-n iarbã un moşneag Suspinând de dorul coasei Osu-i copt ca vreasc se rupe Şi se-astâmpãrã-ntre ierburi Sare ţãrna sã mi-l pupe Şi-apoi pleacã dupã treburi Dinspre luncã ard arinii Lumânãri de cearã crudã Ni se-adunã-n rod bãtrânii Lacrimã de cer îi udã

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Multumesc voua, trecatori. Multumesc ruddy. Sa nu credeti ca reusesc asta cu usurinta. E si ceva munca aici... Poezia in vers clasic cere si munca. Unii inteleg, altii nu.	aura
2.	imi imaginez versul tau si ceea ce transmite si simt o liniste launtrica...de la ce o fi oare?	ruddy
3.	Cuşma casei, moşneagul,ţãrâna toate par a fi aevea şi parcã în ochi se furişeazã o lacrimã!Sensibil şi frumos!	liliana
4.	Frumoase versuri. Felicitari.	zaharia20
5.	câtã cãldurã cât amar câtã discreţie ce frumos le spui	cotangenta

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]