Sunt singurul apei, valul mã trage
Largul albastru promite ceva
Nu sunt pescãruşi, nu sunt nici catarge
Din mâini nu voi da
Şi nici din picioare
Å¢ãrmu-i departe - adâncul mã vrea.
Subţirele apei pãtrunde în mine
Inima-i plinã de valuri deja
Fãpturi mici şi reci îmi aleargã prin vine
Flãmândele mã vor rupe cumva.
Nu doare nimic şi nu pare decât
Cã sunt singur, cã nu mai sunt, şi atât.
