începuse jocul ca o boalã
fãrã leac, culegeam flori,
fluturi, culegeam clipele
din lacuri cu mintea abur
cald, trup sfâşiat în
lumini, în cascade, în apropierea
a ceea ce seamãnã cu tine.
ştiu cã urcam pe pãrul tãu, ştiu cã
orizontul era surâsul
umed ca o plajã. te rãtãcesc,
te adulmec pânã când
de teamã începe scufundarea în şoaptã
dupã fiece îmbrãţişare. Nu privesc înapoi
se-aud lãtraturi de câini
se-aud peşti zburãtori
vine un timp necunoscut nouã
mã-ntreb: am cuvinte pentru
despãrţire mea de mine?
începuse jocul prin firidele piramidei
priveam planetele trecând
fulgerãtor prin inimã.
