Cad clipe si chei
Ca argintii in punga lui Iuda.
Si coltii lor mici se-nfig in mine pana la sange, pana la os.
Si totul, totul pleaca de la o notiune abstracta.
-Fa ceea ce trebuie sa faci, spune notiunea abstracta.
Si atunci fac chei. Multe chei.
Mereu alte si alte chei
Pentru o lume cu portile larg deschise
O clipa.
Clipa in care tu invarti cheia in broasca,
Fara sa stii de care parte a portilor esti.
----------------
Imi rezerv dreptul, tehnic, de-a raspunde fara sa-mi
impart frazele la un numar limitat de caractere.
Nu-mi doresc nici adulatie nici ligusire.
Pentru o pauza, pentru o mica distanta de la care sa pot
privi altfel lucrurile am avut nevoie de Ducu.
Asa m-am edificat: ce scriu eu e citit si emotioneaza
in stransa legatura cu prieteniile care s-a legat intre
timp. Recunosc: initial am fost trista apoi mi-am dat
seama ca nimeni nu castiga nimic scriindu-mi
cateva randuri frumoase. Dimpotriva ei imi ofera
din timpul lor citind si comentand ce scriu.
Nu sunt critici, nu sunt obiectivi, dar imi ofera ceva
din sufletul lor. Asta nu e lingusire, nu?
Cel putin asa as vrea sa cred.
Dalila, nu ai vrea sa fii in locul meu...eu nu mai ajung nici
de pe varfuri la locul acela inalt in care, pana si tu, ai
postat pseudonimul zenobia.
N-am nici un fel de orgoliu in legatura cu scrierile
mele. Unele chiar sunt slabe, sunt doar schita unui gand,
se vede acolo lipsa de concentare si rabdare sau
pur si simplu proasta inspiratie. Dar eu tin la toate.
Ele toate ma reprezinta.
Imi cer scuze pentru greseli...am cateva consacrate:
"ia", "infing"... mai sunt si altele care
nu-mi vin acum in minte dar pe care le veti gasi voi
in textele mele.
(Daca ti se rupe ciorapul si esti pe strada ai senzatia
ca toata lumea se uita acolo. Ei bine, chiar se uita!
Fiecare cunostinta intalnita nu scapa prilejul sa te
atentioneze: ti s-a rupt ciorapul. Nu acelasi lucru se
intampla cand te exprimi gresit, in scris sau verbal.
Indiferent ca esti intre prieteni, intre colegi sau
simple cunostinte. Nimeni nu te atentioneaza...Ma rog
eu ma pot lauda ca am o prietena care nu ma menajeaza.
Dar ea e: unica! )
Aici pe site e foarte important sa ne corectam gramatical
unii pe ceilalti. Nu conteaza ca gresim din neatentie,
din necunoastere sau dintr-o proasta obisnuinta.
Pe un site de poezie, sa scrii "infing" si sa nu-ti
spuna nimeni e ca si cum...ai merge murdar de
ciocolata pe fata si cei cu care te intalnesti s-ar
purta ca si cum ai fi ok.
Va multumesc tuturor pentru ca treceti pe aici si pentru
gandurile voastre, critice sau nu.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Un Craciun luminos si linistit!
O urare banala dar din inima!
O sincera incursiune in momentele indoielnice are vietii, cand nu stii ce sa mai faci. Incipitul m-a frapat in mod deosebit. Contine in cateva cuvinte un numar insemnat de simboluri si metafore. Timpul, viata, credinta, pasii tremuratori pe care toti treb
si mai cred ca aici poate fi si un fel de terapie a sufletului si nu cred ca trebuie sa fii ferm corectand intepand si mai ales aratand unii ce super se cred
poate e tardiva observatia mea dar totusi as vrea s-o adaug celorlalte,nu cred ca are vreo legatura faptul ca stim sa fim intelegatori si toleranti cu cei ce pasesc primele trepte spre acest site
Imi place in special ultimul vers. Uneori,cand nu stim de care parte a usii ne aflam, crezand ca decuiem, de fapt incuiem. Intr-un fel, cu totii suntem niste creatori de chei personalizate.
Usile deshise...o lume...chei pentru lumea ta,o clipa,o clipa am crezut ca pot deschide insa usa care te tine dincolo nu are broasca...notiunea abstracta a uitat si ti-a lasat sufletul deschis!
