Te astept mereu pe trepte
iti sarut in gind genele, noptile, buzele.
tu vii nestiuta
iei pulsul cuvintelor, zimbesti
enigmatic
ele respira lung
pret de-o clipa lumea
devine alta
dupa zimbetul tau
tot ce credeam ca stiu cade
devine mugur in coltul serilor
apoi infloreste in culori nemaiprivite
la incheietura miinii mele drepte.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
daca treptele ar putea vorbi...oricum, frumos ce scrii aici.
