din ploaie se nasc picurind ochii tai
pe frunze se-seaza si pling
insa ei,
nu cunosc linistea acestor idei
putrezite sub roua ca gheata
dimineata,
preacurvita dimineata
din parcul de peste calea ferata.
ochii tai
ii tulbura ploaia in cenusiu
si dispera
si se linistesc
insa-i prea tirziu.
a cintat si ultimul cocos din sat
si-a-ncetat sa mai ploua.
ce pacat!
INCEPEA SA-NFRUNZEASCA
0chii tai INCEPEAU SA IUBEASCA
si sa plesneasca...
tremuratori...
