A pierit in nouri inca un inger.
Ca un libert ma simt, si evadat
Imi scutur creierul extenuat,
De cum vorbira ea de â€ţsincerâ€.
Monarhul inger spumega trecutul
Si-n fata lui se-ncinta epigonii,
La fel de suple misca pantofiorii,
La fel privesc, ma lacrimeaza suplu.
In rolul tau se replica voci alte,
Ma pipaie artiste pudruite,
Cum n-ar mai sta doar flori înadusite,
Pe a lor zdrente extra-decoltate.
Nostalgic totdeauna, ca la carte,
Ma prinde inceputul fara inger,
Doar citeodata, ma trasneste fulger,
Un dor de-obscura ta, â€ţsinceritateâ€.
|
