Tu, femeie, intre zei, esti o vipera himera.
Pe pamint, intre bondari â€" o zeita austera.
Tu dai viata, tu-o detesti…
Tu nasti ura, tu iubesti…
Tu â€" un haos, o furtuna,
Ispitesti pe toti sa-ti vina.
Si nimic nu-ti este taina, din naiva vietate,
Te-ai creat cu-a sa fiinta, si-ti creezi,
divinitate.
La picioare-ti sta destinu-i,
Si pe cap iti sta coroana-i.
Imparat l-atitea neamuri,
Tu deasupra-i stai in lauri.
Tu, femeie esti avere, si de tine doar averea
Se-alipeste, sa-ti alinte â€" dragostea,
placerea…
Tu fecioara, tu zeiţa
Tu iubire, tu credinta.
Ce-am ramas eu, rob voinic?...
Pentru ai tai ochi â€" un nimic.
Pe-al tau trup imperial, totul prinde
maretie,
Tu â€" â€ţinceputul si sfirsitulâ€, apt de
malitie.
Tu, femeie â€" totusi inger
Intre orizont si cer:
De iubeste-i ambrozie,
Cind uraste, e urgie.
|