Ad literam
În trista mea înţelepciune,
Sub aura ce am hulit-o,
Am râs, am plâns, am fost minune,
Minune ce am irosit-o.
Cu-n mers trãdat de cãlcãturã,
Cu paşi bolnavi şi mult prea mari,
Scuipând din ochi mister şi urã,
Am spânzurat poeţi şi cãrturari.
Cu Dostoevski, Goethe, Eminescu,
Nopţi albe am mâncat pe pîine,
Rîdea de noi bãtrânul Maiorescu,
Cãci nu ştiam de-i azi sau mâine.
Biblioteci am ars zâmbind,
Din cãrţi mi-am construit coşciug,
Cu Shakespeware m-am trezit dormind,
Iar cu Giordano am ars pe rug.
|