Autor:	Radu Danielescu ( slav ) - [ TEATRU ]
Titlu:	BASCANII 14

ACTUL III. Decor: biroul primarului BAŞCANU, seara. ( De la intrarea in birou este intins un covor roşu. In birou este BAŞCANU şi ULPIA DANUBIA. ) BAŞCANU:- Cere! ULPIA DANUBIA:- Oferã! BAŞCANU:- Cere! ULPIA DANUBIA:- Oferã! Å¢i-e teamã sã nu fii mai generos decât sunt eu pretenţioasã? BAŞCANU:- A treia oarã şi ultima: cere! ULPIA DANUBIA:- Şi mi se va da? Bineee...Ştii ce, m-am cam sãturat sã mã mai prostituez ca jurnalist la moguleţul de Moldova...Aş vrea ceva sigur, sã pot creşte copilul...Chiar în administraţia publicã. De pildã, mã tenteazã postul de secretarã a primarului...Aşa aş fi mai mult în preajma tatãlui copilului meu... BAŞCANU:- Cere altceva! Asta nu se poate. E ocupat de Salomeea. ULPIA DANUBIA:- Competenta madam Salomeea Grãtãrescu...E un post. Poate deveni vacant oricând. Depinde de tine... BAŞCANU:- Nu prea. Fii deşteaptã şi înţelege! ULPIA DANUBIA:- Oho! Serios? Bine, ce-i drept, nu mã aşteptam sã-ţi fiu eu singurã amantã. Mãcar sper cã sunt cea mai bunã... BAŞCANU:- Ulpia, ţi-am spus cã ai doar zece minute...Aproape îţi expirã. ULPIA DANUBIA:- De obicei nu eşti aşa expeditiv... BAŞCANU:- Într-un ceas fix fãrã zece minute dau ştartul sãrbãtoririi Zilelor Oraşului. Concetãţenii noştri deja au umplut piaţa...Mi-ai dat vestea, am acceptat-o demn. Trebuia sã ştii şi ce vrei de la mine...Poftim, dacã vrei post în administraţie, s-a vacantat directoratul la Administraţia Cimitirelor, prin deces involuntar, ca sã zic aşa... ULPIA DANUBIA:- Asta nu-i o glumã bunã, sã ştii... BAŞCANU:- În fine, dat fiind lipsa ta de imaginaţie îţi fac eu o ofertã, cred de nerefuzat...Un apartament cu douã camere în noul cartier ANL... ULPIA DANUBIA:- Mobilat. Lux, se-nţelege. Şi sã fie cu trei camere. BAŞCANU:- Cu condiţia sã pãstrez şi eu un rând de chei...Am dreptul legal sã-mi vãd fata... ULPIA DANUBIA:- Bãiatul. BAŞCANU:- Mã rog. ULPIA DANUBIA:- Dar acest drept ţi-l exerciţi doar cu anunţ prealabil şi maxim de douã ori pe lunã. BAŞCANU:- Sã fie trei ori...Deal? ULPIA DANUBIA:- Deal. Îmi place cã eşti un tip cu orizont larg... BAŞCANU:- Mersi. Ceilalţi cum au suportat vestea cã sunt taţi?... ULPIA DANUBIA:- Care ceilalţi?... ( BAŞCANU îi arãtã o foaie ) BAŞCANU:- Scoasã la imprimantã de pe blogulugogu... ULPIA DANUBIA:- Ce este? BAŞCANU:- Ecografia 3D a ta. Poftim ce scrie: ”Cu cine aduce nãsucul acestui bebeluş intrauterin de numai 14 sãptãmâni? Cu nasul pãros al lui Furtunel Bumbescu, şeful Pompierilor, cu nasul suplu al lui Iustin Zambiloiu, şeful Administraţiei Financiare, cu nasul în vânt al lui Traian Poteraş, şeful Poliţiei, sau cu nasul borcãnat al lui don Costelo, primarele nostru al tuturor? Cine dã rãspunsul corect câştigã stima noastrã neţãrmuritã. Din placenta cãrei conorãşence se hrãneşte acest superb viitor başcan veţi afla cu o altã ocazie”... ULPIA DANUBIA:- Nemernicul! Îl omor! Îl strâng de gât! BAŞCANU:- Las, cã de omorât mã ocup eu...Dar descoperã-l tu! ULPIA DANUBIA:- Oricum, sã ştii cã tu eşti unicul tatã! Îţi seamãnã leit... Priveşte atent!... BAŞCANU:- Dacã chestia aia lungã nu e cordonul ombilical, ci altceva, atunci da, e-al meu. Mã rog...În acest caz mã aştept cã de-acum sã scrii numai de bine de tatãl copilului tãu... ULPIA DANUBIA:- Asta în funcţie de acţiunile tale politice şi nu numai...Nu putem amesteca lucrurile. BAŞCANU:- În curând s-ar putea sã n-ai încotro şi sã mã ridici în slãvi voit-nevoit...Nu-ţi spun mai multe...Investigheazã! ( Se amuzã uşor. ULPIA DANUBIA dã sã iasã. ) Stai!...Când naşti? ULPIA DANUBIA:- La termen. N-am nicio grabã...A! Stai liniştit, n-o sã mã nimeresc cu nevastã-ta în salon. Nasc la Bucureşti, nu în cloaca asta de spital...Şi, oricum, sarcina mea e la început...A! Apropos, chiar e-adevãrat cã nevastã-ta naşte la Viena?...Ştii, mi-ai putea aranja şi mie... BAŞCANU:- Ulpia, te ştiam rezonabilã... ULPIA DANUBIA:- Bine. Au revoir!...( Vrea sã iasã, luând-o pe covorul roşu amplasat de la biroul primarului spre ieşire ) BASCANU ( urlã ):- Covorul! Ia-o pe lângã, cã nu-i pentru tine… ( ULPIA DANUBIA se executã, dezamãgitã. ) BAŞCANU ( îi suna mobilul ):- Da, Yoli. Scurt. Cã n-am timp...Cine ţi-a spus? Se zvoneşte? Da, dragã, Primul-ministru o sã ne nãşeascã bãiatul...Pardon, fata. Da, a acceptat fãrã rezerve. E un tip de gaşcã. Da, dragã, e başcan de-al nostru. S-a nãscut aici, dar la trei ani a trebuit sã se mute cu pãrinţii în Timişoara. Bucurã-te, dar nu prea mult! Sã nu declanşezi naşterea! Cã avionul pentru Viena îl am aranjat abia peste o sãptãmânã...Pãi aşa, abţine-te! Pa! ( Se aud bãtãi în uşã. Apoi îşi face apariţia un picior de damã. BAŞCANU aşteaptã. ) Oricine-ai fi, pãtrunde! ( Apare Matilda ) A, nu! Alta?! MATILDA:- Eu sunt. BAŞCANU:- Vãd. ( MATILDA vine la el ) BASCANU:- Covorul! Nu e pentru tine… ( MATILDA se executã. Merge pe lângã. ) MATILDA:- Iubitule, ard... BAŞCANU:- Ai temperaturã? Du-te la spital. MATILDA:- Nu, de dorul tãu...( Îl simte. ) Ce-i cu tine? Eşti rece. BAŞCANU:- Sunt rece. Pentru cã sunt mort. Sunt mort pentru tine, Matilda. Ca amant. De azi pãstrãm numai relaţiile sociale şi de afaceri. Celelalte le excludem... MATILDA:- Cum?! De azi?! De ce? BAŞCANU:- Pentru cã ieri şi-alaltaieri n-am dat de tine sã te-anunţ. MATILDA:- Glumeşti, nu-i aşa? BAŞCANU:- Nu-i aşa. MATILDA:- Nu-mi poţi face asta. Pentru tine mi-am încurajat bãrbatul sã plece la Bucureşti, subsecretar de stat în Ministerul de Interne... BAŞCANU:- Traian? Serios? Felicitãri! Deşi o sã-mi lipseascã, fãceam echipã bunã... MATILDA:- Iar pe Bobby l-am expatriat...La studii, la Roma. BAŞCANU:- La Roma?! Las, cã-i oraş frumos. Şi plin de baruri... MATILDA:- Costele, tu vorbeşti serios? BAŞCANU:- În afaceri şi în amor sunt întotdeauna serios... MATILDA ( îşi dã seama cã e serios ):- Ah! Leşin!...( ”Leşinã”. Dar BAŞCANU nu reacţioneazã. În acest caz, schimbã strategia. Îşi revine. ) Fraierule! Tocmai ce mi-am fãcut operaţie esteticã. N-ai sã mai pupi tu sâni aşa mari şi pietroşi ca ãştia...Hai, pipãie-i, hai! Sã vezi ce pierzi. Hai, hai, fraiere!... BAŞCANU:- Mi-am schimbat gusturile, Matilda. Nu-mi mai plac cei mari şi pietroşi, ci cei mici şi zemoşi... MATILDA:- Aşa, brusc? BAŞCANU:- Aşa, brusc. De ieri pe azi. Am dreptul ãsta. Sunt primar. MATILDA:- Eşti un monstru! Nu om. BAŞCANU:- Mersi. O iau ca pe un compliment. MATILDA:- Du-te la dracu! BAŞCANU:- O s-ajung şi acolo. Dar cu o singurã ţintã: sã candidez la Primãria Iadului. MATILDA:- Poate n-o sã mai candidezi nici la Primãria Başcaniului. Dacã pân-acum te-am susţinut activ, de-acum am sã vorbesc cu Tolea sã nu te mai sprijine ca candidat al partidului. BAŞCANU:- Vorbeşte! MATILDA:- Costele, ce-i cu tine?...Ah! Nu m-ai iubit niciodatã. Nu-i aşa, Costele? N-ai vrut decât sã obţii diploma la universitatea mea... BAŞCANU:- Poate fi o explicaţie. Dar pot fi şi altele, între care inclusiv cã te-am iubit. MATILDA:- Minţi! Cum m-ai minţit când jurai iubire veşnicã. BAŞCANU:- N-am minţit. Iubirea mea este veşnicã. Numai obiectul ei se mai schimbã... MATILDA:- O sã dau în presa cum ai obţinut tu diploma de doctor în economie la universitatea mea... BAŞCANU:- N-ai s-o faci! MATILDA:- Ba am s-o fac! BAŞCANU:- N-ai s-o faci! MATILDA:- Ba am s-o fac! ( Apoi, punându-şi capul în mâini ) Ba n-am s-o fac!...Dar ştii de ce, ticãlosule? Nu pentru cã m-aş compromite şi eu. Mi-e indiferent. Ci pentru cã te-aş compromite pe tine, tâmpitule! BAŞCANU:- Mersi. MATILDA:- Pentru cã eu tot te iubesc, Costele! În aceeaşi mãsurã în care deja te urãsc... BAŞCANU:- Iubeşte-mã şi urãşte-mã cât vrei! Dar cu decenţã. Şi unilateral din acest moment. Gata, şterge-ţi lacrimile şi devino femeia puternicã care eşti! Ce mama dracului, fii demnã, Matilda! Eşti rectorul Başcani University şi cofondatoarea Fundaţiei â€�ţViitorimea Moldovei”. Încep Zilele Başcanilor, avem nevoie de tine... MATILDA ( sughiţând ):- Dar eu am nevoie de dragoste...( Pateticã ) Unde dragoste nu e, nimic nu e. BAŞCANU:- Prostii! Vorba e altfel: unde nimic nu e, dragoste nu e... Na! ( Îi dã o batistã. ) Gata, te-ai potolit?...Hai, cã vedem, poate ne mai vedem, dar mai rar...Sã nu te las chiar aşa, cu buzele umflate...( Se amuzã uşor. ) Ce-mi plac glumele mele!...A propos. Mulţam pentru discurs! Tare de tot... MATILDA ( sughiţând de plâns ):- Cu plãcere. L-ai primit? BAŞCANU:- Superb titlu! ”Başcanii din noi”...Eşti maestra discursurilor. O sã am nevoie de ajutorul tãu şi în campanie... MALTIDA:- Dacã vei fi tu candidatul partidului. BAŞCANU:- Eu sunt acela. Am asigurarea la cel mai înalt nivel. De la preşedintele partidului...Adicã de la naşul viitorului meu copil. MATILDA:- De la Premier? Naşul tãu?! ( Intrã ULPIA DANUBIA. Îi vede. ) ULPIA DANUBIA:- A! Bunã ziua!...Mi-am uitat geanta...Ştiu, ştiu, covorul roşu… ( O ia pe lângã. BAŞCANU o opreşte când sã iasã. Îi ia geanta. Cautã în ea. Gãseşte un reportofon deschis. ) BAŞCANU:- Nu te laşi de fofârleli? ULPIA DANUBIA:- O, reportofonul! L-am uitat deschis, ca sã vezi! BAŞCANU:- Rãmâne la mine...( Îi înapoiazã geanta. ULPIA DANUBIA iese, pe acelaşi traseu, ocolinad covorul roşu. ) MATILDA:- Mici şi zemoşi, ai? ( Îi sunã mobilul lui BAŞCANU. ) BAŞCANU:- Sst! Pliscul! Aoleu! E Pierre... MATILDA:- Care Pierre? BAŞCANU:- Primarul oraşului ãla din Franţa, înfrãţit cu Başcani... MATILDA:- A! Montcarlieux? BAŞCANU:- Auzi, parcã vorbeşti franceza... MATILDA:- Oui. Un peu... BAŞCANU ( îi dã mobilul ):- Hai, cã ai neam de franţuji...Dã-te io! MATILDA:- Ce?! BAŞCANU:- Eşti io. Hai, cã ai oricum vocea groasã, de la tutun... MATILDA:- Mersi!...Dar nu prea pot vorbi în francezã...de la buze. ( Îi aratã. ) BAŞCANU:- Rãspunde, Matildo! MATILDA ( îngroşându-şi vocea ):- Alo! Oui...Oui, c’est Costel Başcanu, le maire de la ville Başcani. Non, c’est ma voix...A! Oui, Monsieur Pierre. Je vous ai reconnu...Quelle plaisir de vous ecouter! Oui, c’est la fete de Başcani. Nous faisons 513 ans d’existance...O! Mersi beaucoup! J’aprecie votre gest...Oui, je vous attend ici...Quand? A l’ete? C’est parfait! Comment? Quelles filles? Coca et Ina?...Comment?! A, ”bun îi vinu ghiurgiuliu”, vous a pronnonce correctement...Oui, vive Başcani! Mersi. Vive Montcarlieux aussi...Au revoir! BAŞCANU:- Ce-a zis? MATILDA:- Simpatic tip. A vrut sã-ţi ureze la mulţi ani pentru oraş...Ştia de Zilele oraşului... BAŞCANU:- I-auzi! MATILDA:- Şi a zis cã vine pe-aici... BAŞCANU:- Când? MATILDA:- La varã. Şi-a mai zis ceva de Coca şi Ina...Şi mi-a cântat refrenul la ”Bun îi vinu ghiurghiuliu”... BAŞCANU:- Al dracu! A vãzut cã pe-aci avem gagici mişto. Şi vin bun...Dar, las, cã întâi mã duc eu la el...Quelle surprise! ( Intrã AHMET CIUBUK şi MEHMET CIURUK. )

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]