Autor:	Radu Danielescu ( slav ) - [ UMOR ]
Titlu:	Stimata redactie,

Stimatã redacţie, Mã numesc Terentiu Micu, polecrit Uriasu dupã conformatia fizionomiei mele destul de corpolente si as avea si eu o problemã sentimentalã de dragoste, drept care vã scriu încrezãtor dvs. care l-ati mai sfãtuit de bine si pe un prieten de-al meu, Nicu (nu stiu dacã vi-l mai amintiti) de i-ati rãspuns prompt dupã un an de zile, timp în care el a rupt logodna cu Maricica, fapt dovedit dup-aia ulterior pripit de îsi blesteamã si în actualitate zilele cã n-a mai avut putinticã rãbdare încã cinci luni sã-i parvinã rãspunsul dvs. în care îl povãţuiaţi sã nu fie tâmpit cã Maricica îl iubeşte ca pe ochii din cap, faptul cã vroia sã se mãrite cu el cât mai repede deşi aştepta sã nascã un copil mic de la altul fugit din cauza poliţiei din ţarã fiind dovada cea mai clarã de dragoste. De aceea aştept cu nespus interes sfatul unor profesionişti în chestii de inimã ca dvs. şi pentru aceasta vã voi prezenta drama mea zguduitoare care toţi mi-au zis cã bã,Uriaşule,poveste de dragoste ca a ta mai rar, nici marele Şecspir cât a fost el de Şecspir şi n-ar fi putut sã conceapã din capul lui aşa ceva ( fapt dovedit din moment ce ştim cã a scris â€ŢRomeo şi Julieta" nu însã şi vreo â€ŢTerenţiu şi Vetuţa", Vetuţa fiind , v-aţi dat seama, persoana infractoare care mi-a furat şi distrus inima, fãrã umbrã de remuşcare). Dar iatã, pe scurt despre ce este vorba ca sã înţelegeţi mai bine: mie de mic copil mi-au plãcut artele dintre care mai ales cele marţiale pe care le-am practicat timp îndelungat ajungând acum posesor al centurii maro (poimâine dau de neagrã) şi am devenit astfel prin cunoştiinţele mele în domeniul bãtãii, badigard la bodega â€ŢLa borcanul cu miere" (de ce-I zice aşa nu mã întrebaţi fiindcã acolo nu se vinde deloc miere c-am cerut eu odatã, ci numai bãuturi alcoholice). Cum am cunoscut-o pe Vetuţa? Hazardul întâmplãrii mi-a scos-o în cale acum doi ani când, într-o searã ,prietenul meu Nicu (pe care vi l-am descris mai sus) m- a luat la inaugurarea de deschidere a unui nou naitbar de noapte şi deşi n-am vrut sã mã duc m-am dus şi acolo am vãzut-o, profesând meseria de ospãtãriţã. A fost dragoste la prima auzire, cãci m-am îndrãgostit pe loc instantaneu de glasul ei vocal cu care ne-a întrebat ce vrea muşchii noştri sã bea , eu întorcându-mã şi vãzând-o complect atât mi-a trebuit ca toatã noaptea sã nu mai privesc deloc la ce se petrecea pe scenã unde evoluau cu aplomb trei stripteoze date dracu’ dintre care una avea o aluniţã taman deasupra buricului, ci am sorbit-o din ochi pe Vetuţa care nu ştiam cum o cheamã şi cum sã intru în conversaţie de vorbã cu ea, noroc cã trei indivizi beţi de alcohol s-au apropiat de ea şi au întrebat-o dacã are vreun program dupã programul la bar şi dacã n-ar dori sã facã cu ei o plimbare în maşinã, care la rãspunsul categoric al Vetuţei cã nu, poate altãdatã ,cã e obositã , cei trei i-au spus cã de ce e reticentã, fapt care m-a scos din fire s-aud cum o afronteazã cu cuvinte urâte şi i-am chemat puţin afarã sã-şi mute maşina sã pot pleca, numai cã nu şi-au mutat ei maşina ci le-am mutat eu fãlcile. Pe Vetuţa am dus-o dupã program acasã, dar cum nu avea casã cãci o dãduserã pãrinţii afarã ( ce soartã!) am luat-o la mine unde mi-a mulţumit în felul ei şi aşa a început povestea noastrã, sau mai bine zis a mea cãci, deşi eu o iubeam ca boul, sentimentul n-a fost ,se pare , reciproc şi din partea ei care a început sã mã înşele vizibil când şi unde putea, fapt ce i-am trecut cu vederea gândind cã e micã şi nu ştie ce face şi nezicându-i o vorbã de reproş decât bãtând-o de sã mã ţie minte, apoi a fost promovatã de la bar pe scenã unde fãcea striptis complect dezbrãcatã, în ciuda pãrerii mele negative despre aceastã meserie nobilã, totul culminând cu plecarea în Turcia în vederea practicãrii celei mai vechi şi mai bãnoase profesii din lume, ştiţi dvs care. În ciuda a tot ce s-a petrecut eu n-am încetat sã mã gândesc la ea, iar acum când s-a întors în ţarã şi la mine cu ochii în lacrimi şi spunându-mi cã mã iubeşte la nebunie şi n- are unde locui nu ştiu ce sã fac, de aceea vã scriu dvs sã mã sfãtuiţi: ce credeţi , s- o reprimesc înapoi în inima şi garsoniera mea confort doi sau, dimpotrivã, s-o uit pe Vetuţa şi sã cedez avansurilor repetate ale unei vecine de bloc, studentã la facultate, alminteri drãguţã foc şi la fel de cuminte, care umblã dupã mine ca mâţa dupã caşcaval? Aştept rãspunsul dvs.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Radule, niste texte admirabile de umor. Iti multumesc ca mi-ai oferit prilejul sa le citesc!	pera

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]