- Bunã ziua!
- Bunã ziua!
- Aici este casa de bilete?
- Aci. N-aţi vãzut cã scrie şi deasupra?
- Ba da, am observat, da’ am mai vãzut eu
cazuri cînd una scria la intrare şi alta era
înãuntru. Nu ziceţi cã odatã dau eu sã intru
la cinema sã vãd un film cu Bud Spencer-
ãla, grãsanu’, bãtãuşu’- şi mã-ntâmpinã una,
cã ce: â€ŢDezbrãcaţi-vã la piele! Şi luaţi
halatul ãsta!". Se fãcuse salon de masaj
oriental, da’ nu schimbaserã firma, zãu de
mint...Aşa cã...
- D-le, n-am timp, spuneţi!
- Pãi ori n-aveţi timp, ori sã vã spun?
- Spuneţi unde doriţi sã mergeţi?
- A!...La nunta unei nepoate.
- D-le, vã bateţi joc? În ce localitate
vreţi s-ajungeţi şi câte bilete doriţi?
- A! Pãi...cam cât costã un bilet pân’ la
Focşani?
- Cu ce vreţi sã mergeţi?
- Cum cu ce? Cu trenul. În garã se vând
bilete şi pentru alte mijloace de transport?
- Nu, d-le, cu ce: cu acceleratul, cu
rapidul sau cu Intercity-ul?
- E vreo diferenţã?
- Sigur: de confort, de vitezã, de preţ...
- Pãi... vreau cu ãl mai confortabil, mai
rapid şi mai ieftin.
- D-le!...Asta nu se poate.
- Înţeleg. Atunci...sunteţi amabilã sã-mi
spuneţi preţurile la fiecare?
- La accelerat treisute...
- De mii? Ieftin.
- La rapid patrusute...
- Convenabil.
- Iar la Intercity cincisute.
- Acceptabil. Dar nu pentru mine.
- La care luaţi?
- Dar trenuri personale nu mai sunt?
- Mai sunt, dar pe distanţe mici,
interjudeţene. La care vã dau?
- Deci la accelerat aţi spus treisute de
mii...Clasa întâi sau a doua?
- A doua.
- De ce nu mi-aţi spus la clasa întâi? Ce ,
credeţi cã eu n-am faţã de clasa întâi?
- D-le, chiar vreţi sã?...
- Auziţi, da’ de ce nu existã şi clasa a
treia?
- ?!
- V-am zis-o, este?
- Haideţi, d-le, cã mã scoateţi din sãrite!
Hotãrâţi-vã odatã! Mai sunt şi alte persoane
la rând...
- Foarte bine, s-aştepte pânã mã lãmuresc.
Au venit dupã mine. Ce vroiam sã vã
mai?...A! Dar bilete în picioare nu aveţi?
- Ba da, dar acelea se elibereazã dupã ce se
terminã cele cu locuri.
- Şi sunt mai ieftine?
-Nu.
- Nu?! Hm! Nu-i normal, sã ştiţi. Mã
rog...dar cu reducere aveţi?
- Reducere? Pentru ce? Sunteţi invalid?
- Doamne fereşte! Am stat, acu’ vreo cinşpe
ani, dupã ce m-a lovit un tâmpit cu maşina,
trei luni în cãrucior şi mi-a ajuns...
- Atunci sunteţi veteran de rãzboi?
- Nu eu, tata. A fost în regimentul
vânãtorilor de munte. A fost şi decorat, c-a
luptat pânã în Tatra. Acolo a şi cunoscut-o
pe mama, cehoaicã get-beget.
- Aţi fost revoluţionar în 89’?
- Aş! Ce, eram tâmpit? Mie-mi mergea bine
înainte. Aveam buzunarul plin şi frigiderul
îndesat de carne. Nevastã-mea era gestionarã
la alimentarã...
- Atunci pentru ce sã vãdau cu reducere?
- Pentru alte categorii nu daţi? De exemplu,
pentru persoanele care au trei copii în
întreţinere...
- Aveţi trei copii?
- Nu, fereascã! Am unu’ şi-ãla bun: nu mai
ştie de noi.
- D-le, mã doare capul, credeţi-mã! Hotãrâţi-
vã odatã sau plecaţi, vã rog!
- Imediat. O ultimã întrebare: vagon-
restaurant are?
- Cine?
- Cum cine? Trenul.
- Numai rapidul şi Intercity-ul.
- Şi cam cât costã cafeaua şi berea acolo,
ştiţi? E scumpã? Cã eu beau bere şi nevastã-
mea e cafegioaicã, bea pe puţin trei
cafele...
- Auziţi, dvs. vã bateţi joc sau ce?...Vreţi
sã mergeţi la Focşani sau nu?
- Eu nu vreau, nevastã-mea ţine morţiş. Şi
când hotãrãşte femeia ceva, ştiţi cum e...
- Deci mergeţi. Atunci vã fac douã bilete-
şi pentru soţie, sã-nţeleg- la accelerat şi
gata.
- Nuuu, cã nu iau.
- Cum nu luaţi? Atunci pentru ce mã
înnebuniţi de cap de-o juma’ de orã cu
întrebãrile astea?
- Sã mã interesez şi eu dacã e mai ieftin cu
trenul sau cu maşina personalã. V-am spus cã
trebuie sã ajung sâmbãtã la nunta unei
nepoate, la Focşani, şi mã gândeam sã aleg
varianta cea mai convenabilã din punct de
vedere financiar.
- Ei, şi v-aţi decis, în sfârşit? Cu trenul
sau cu maşina?
- Nici cu una, nici cu alta.
- Nu vã mai duceţi?
- Ba da, mã duc, n-am încotro, dar... pe
jos. Plec mâine cu nevastã-mea. Pânã sâmbãtã
ajungem, cã nu-s decât treisute de
kilometri. Plus cã un pic de mişcare nu ne
stricã, cã am cam pus pe noi în ultimul
timp...Şi când mã gândesc cã trebuie sã dãm
şi la nuntã...Apropo, n-aveţi idee cam cum
merge darul în Focşani, cã am auzit cã...
