- O! Pe cine vãd!
- Noroc!
- Noroc! Ce faci?
- Astept.
- Ce?
- Autobuzul.
- Care?
- 26. Tu?
- Tot.
- Tot â€Ţ26"?
- Nu, â€Ţ290".
- Vine greu.
- Decât pe jos...
- Pãi maşina?
- Pe butuci.
- Pãi?
- Accident.
- Tu?
- Ce eu?
- De vinã?
- Nu, el.
- Bine de mine...
- De ce?
- Fãrã maşinã.
- Sã ştii! Benzina...
- Ce?
- Scumpã!
- Ei, las’ cã bani...
- Ce?
- Ai.
- Pe dracu’!
- Cum aşa?
- S-a dus vremile!
- ?!
- Am dat faliment.
- Aş!
- Zãu!
- Şi-acum?
- Acum ce?
- Cum te descurci?
- Nu vezi?
- Ce?
- Ce-am slãbit!...
- Las’ cã trece.
- Dea Domnul!
- Şi-ncotro?
- Acasã.
- Cu â€Ţ26"?
- Da’ cu ce?
- Pãi tot acolo stai?
- Da’ unde?
- Nu te-ai mutat?
- De ce sã mã mut?
- Aşa auzisem.
- Ce ?
- Cã te-ai mutat.
- Unde?
- Prin Colentina...
- Pãi cine?...
- Cine ce?
- Cine ţi-a spus?
- Ce?
- Cã m-am mutat.
- A! Nu mai ştiu.
- Nu m-am mutat.
- Oricum, stai bine.
- Cinci în trei camere?...
- Cum cinci?
- Ne-am înmulţit.
- Hai lasã-mã!
- De şapte luni!
- Tot bãiat?
- Nu, fatã.
- Sã-ţi trãiascã!
- Mersi. Dar tu?
- Mie-mi ajung.
- Ce?
- Câţi am.
- Nu, zic: cum o duci?
- A! Nu mã plâng.
- Soţia?
- Care?
- Cum care?
- Am divorţat.
- Nu mai spune!
- Nu ştiai?
- Acu’ aflu.
- De-un an.
- Pãi?
- Nepotrivire.
- De caracter?
- De salariu.
- ?!
- Lucreazã la bancã...
- Şi tu? Tot acolo?
- Unde?
- La...unde erai tu...
- La â€ŢSemãnãtoarea"?
- Aşa.
- Hãhã!...
- Hãhã ce?
- Disponibilizat!
- Pfii! Şomer?
- Liber-profesionist.
- Iese ceva?
- Cât s-o cresc pe-a micã?
- Vicky a rãmas cu tine?
- Nu, Vicky-i a mare.
- Aşa, aşa. Ce mai face?
- Cu şcoala, cu gimnastica...
- Oho! Nadia Comãneci!
- Nu, aerobicã.
- Zãu? Las’ cã-i bine.
- Vezi bine!
- Altceva?
- Altceva...nimic.
- Auzi, ce vroiam sã te-ntreb?
- Ce?
- Tu ai mai ajuns pe-acasã?
- Am timp? Da’ tu?
- Nici. Ãi bãtrâni or mai trãi?
- Ai zis-o!
- De ce?
- Nu ne-anunţa careva în caz de?
- Ai telefon?
- Am.
- Acelaşi?
- Acelaşi.
- Şi eu. Da, ne-anunţau...
- Uite â€Ţ26"-le!
- Am urcat. Noroc!
- Noroc, frate-meu!
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Este intr-adevar umor, un umor romanesc, un "haz de necaz"... Si foarte bine, asa mai suntem si noi unici! Pacat totusi ca familia nu mai e ce-a fost...
