tu nu-mi vezi plansul
inimile noastre bat diferit
suntem doar victimele
unei coincidente bizare
cat plans cata ceata
cat frig
pe un camp cu verdeata
nu intreba nimic
nu stiu raspunsul
accepta doar
si poate trecerea va fi mai simpla
asa cum vremea cerne ierni si veri
scriind istoria ce pare
poveste predestinata tacerii
respecta regula scrisa si nescrisa
va fi mai usor de indurat
realitatea supusa legii de neinteles
