Am pus inima mea in a ta
Incercand sa reconstitui intregul.
Noptile mele ramana viselor tale,
Pana cand lanul de grau ma va primi
Cu macii mei rosii.
Zideste, pentru mine o regula noua
Ca prima si ultima de care s-ascult fara revolta
Pana atunci odihneste-mi gandul in palme
Ca simplu gest al recunoasterii de noi.
E o temere universala...incercam sa nu epuizam rezerva de fericire...stim ca fericirea trece si ne e frica de restul trairii!
Si totusi...iti doresc sa fi fericita!
