Fara dimineti
Iubita m-a trezit,
zgaltaindu-mi violent umarul.
Am auzit,zise cu vocea tremurata,
trezeste-te, acum stiu,au anuntat,
la radio, la televiziune, pe toate posturile,
este o certitudine,
nu mai exista nici o indoiala!...
Lasa-ma sa dorm, i-am raspuns,
nu ma trezi, lasa-ma!
Dar e important, insista ea,
cel mai important lucru din istoria omenirii,
nu vrei sa afli, ce fel de om esti?
Au anuntat, iata, ca nu va mai fi,
ca nu se va mai face dimineata!
Nu este extraordinar?
Ba da, zic, formidabil, dar acum lasa-ma,
vom mai dormi o noapte si inca una,
ce-avem de pierdut?
Trebuie sa plec, lasa-ma, trebuie sa plec!
Unde sa te duci, singur, pe intunericul asta
etern,
in orasul pustiu?...
Lasa-ma sa plec inapoi, i-am zis,
lasa-ma sa visez!...
|
