In zborul meu cel matasos, de la un chip la
altul
Am vrut divinul sa-l invoc, sa poposesc la-
Naltul
Raspuns la ziua sa imi dea, sau chiar la
noapte
La soare , luna si la stea , la Lume si la
Fapta.
Se auzise-n cer chemare la un razboi cu lumea
Iar dumnezeu cel prea stinger , facu un pact
cu luna
Si noaptea o lungi etern, de-a fi ea numai
una.
Si-asa-m ramas in zborul stramb
Intinsa pe o stanca-n nor
Olimpul sa nu-l vad deschis, nicicand
Pentru un muritor.
Si-atunci calea la intors am luat
Sufland in urma stele-n cer
Macar in mintea mea sa sper
La un divin creat.
Si piatra peste piatra-am pus
Si-o noua lume am pictat
Si nimbul creatiei, mi-am spus,
L-am scos eu astazi la purtat.
Dar mintea mea cea de pe urma
Nicicand ea cea dintai nu e
Si lumea paradis n-a fost, nu inca
Decat in efemeru-mi vis ce nu e…
S-a innoptat.
Si licuricii fac covor de lumanari in frunze
Doar greierul isi canta taina si teama sa
de foc
Cum insa iarna nu-i sa vina inca
El sufla-n lumanare a noroc.
Norocul zboara si-nfioara o hora –uriasa de
frunza-n codru
Caprioara gingas nalta botul, la aflat.
Si nu e decat jocul inocent al noptii, ce
vrea sa creasca in pacat
Iar timpul partea siesi tine , la
vremelnicul scaldat…
Si cum la miez de noapte, condurul doamnei
ascutit se-arata
Si stele doar se-anina-n juru-i
Naluci de oameni din pustiu , ridica rugi
de-a pururi.
Raspuns sa dea la inceput si la sfarsit de
lume
Sa ia usor cu un clipit de stea
Si nume sa arate la zenit, de adevar si de
genune.
O geana doar, ea sa ridice
Din norii lumii sa imprastie-n colbul noptii
Si steaua noptii de pe cer sa zica acum din
cantul mortii.
Si loc la ziua sa arate deci, si nastere sa
deie
Sperantei rugii de om drept, la cer ea sa se
suie.
Si sortii sa ii numere-n paharul
Plin de cifre-ntorse-n lume
Sa ii mai cantareasca asa putin
Si-apoi el dar, sa spuie:
"De-i flacara ce naste a sa
lumina-n crucea cea din urma
Atunci flacara dintai sa fie a sa
umbra.
Iar de e flacara ce naste rug de
iarba arsa-n truda
Sa fie iar acelasi drum batut, si-o
cale lunga."
Cuvine-se cu adevarat sa te cinstim pe Tine
O, Doamne, oare-ntru pacat sa te iubim pe
tine?
Sa fie totusi adevar in rana cea adanca
A sufletului pasager pe lumea asta stramba?
Si chip de inger sa nu vezi dacat in a Ta
fire
Genunchi sa ingrop in fiecere clipa
Tot mai adanc sa-l prind in glod
Si fruntea sa o plec spre cer
Si palma la porunca
Si vers sa zic dupa condac
Si vorba astazi sfanta
Eu sa rostesc si sa ma fac
Cu tine , Doamne , ruda…..
