Scriu printre rînduri
Printre amintiri,
Politehnicã eterne gînduri
Citesc ale universului psaltiri
A fost frumos, a fost si numai este
Am iubit ceea ce atunci credeam
Privind a politehnicii poveste
De la geam!
A fost frumos la examene
Cînd aprindeam pietre cremene,
Mã mai plimb uneori
Prin parcu politehnicii,
Printre frunze arãmii
În amintirea tristelor erori!
A fost frumos,dar acum si mai frumos este
Cînd stiu cã si bãiatul meu va fi
A politehnicii poveste,
Noian de dor a sti!
Am incetat sa mai iubesc trecutul
Sã-l readuc în minte
Acum iubesc prezentul
Litere sfinte!
M si V!
Pãziti-vã oameni buni ,ca politehnica
Sã nu devinã tristele iubiri,
Sã aveti de grijã, ca nimica
Sã nu devinã legile firi!
Vã simt pe toti mai buni,mai omenosi,
În tot si-n toate
Sãnteti cu totii mai frumosi
Pânã peste poate!
Numi am nimic cu poolitehnica
Dar intoarce Doamne ale universului palate,
Si dã baietelului meu minima dreptate
Mai bun ca mine in politehnica! Drepturi de autor rezervate 31.10.23
