In nelinistea absolutului te invarti ca un titirez prefacandu-te ca nu vezi nimic,dar totusi simtind briza usoara a unui anotimp sau a unei vremi,tu,chiar tu,manios si scandalizat de o irealitate,te ridici si mergi catre o destinatie imaginata doar de tine.Totul e pierdut si nu vrei deloc sa crezi asta.Ca un Don Quijote modern,cauti o cauza iluzorie de care sa te agati si din pacate gasesti morile acelea transformate in deceptii si deziluzii.Realitatea e crunta,perfida si vei avea parte doar de sperante moarte.
